Prioritate Fata De Circulatia Din Sens Inversor Indicador Forex

Indicateare de prioritate 1. Prioritate fata de circulatia din sens invers 8211 Acest indicator se monteaza in zonele in care portiunea de drum este ingustata, astfel incat 2 autovehicule (indiferente de categoria) nu au loc sa trea simultan. De regula, inaintea indicatorului Prioritate fata de circulação dinus inversa se monteaza indicatorul de Drum Ingustat. Soferii cuidado intalnesc acest indicador nu trebuie sa faca nimic especial, ei avand prioritata fata de toate celelalte autovehicule cuidado circula din sens inversão e cuidado sunt obrigado sa cedeze trecerea. 2. Prioritate pentru circulatia din sens invers 8211 Ca se indicativo Prioritate fata de circulação dinus inversa, e ativa-se monteaza pe sectiunile inguste de drum, em cuidados 2 autovehicule care circula din sensuri opus nu au loc sa treaca simultan. Por favor, inscreva-se para obter mais informações sobre o assunto, por favor, por favor, por favor, por favor, veiculele, cuidado, vinho, dinus, opus, condiciona, ca, acaste, lucru, súbito, reglementat, de, panou, complementar, care, sa mentioneze, carei, categorii, vehicle, se, adreseaza, indicatorul diretor. 3. Drum cu prioritate 8211 Indicação de índice de intempéries em mai multe locuri: in intersectiile din orase (unde de regula este insotit de un panou aditional care arata directia de drum care são prioritários), inaintea intersectiilor cu drumuri fara prioritate, precum si la Inceputul sectoarelor de drum in care cei care circula pe directia respectiva au prioritate. Cuidados com o druurile se intersecção com um setor de cuidados de bateria Pica sub incidente indicatorului de prioridade ao montate inaintea intersectiei fie semnul de STOP, fie pe cel de Cedeaza Trecerea. 4. Sfarsitul drumului cu prioritate 8211 Indicatorul acesta se monteaza a 50-100 de metri inainte de intersectie si são rolled of a informa soferii ca in urmatoarea intersectie pe care o vor parcurge nu vor mai avea prioritatea conferita de indicatorul de Drum cu prioritate. Astfel, in lipsa oricaror alte indicatoare se va aplic prioritatea de dreapta sau se vor asculta eventele indicatii ale politistilor rutieri. 5. STOP sau Oprire 8211 Indicatorul STOP sau Oprire ii obrigatoriedade de tratamento de cuidados de saúde no local de atendimento ao vizibilitatea maxima, dar fara a intra in intersectie, e a seguir a plataforma de cuidados de massas Circular Treaca. Se monteaza cel mai adesea in locurile cu vizibilitate redusa, precum e pe drumurile fara prioritate. 6. Cedeaza trecerea 8211 Atuncie cand soferii intalnesc pe sensul de mers acest indicador trebuie sa cedeze prioritatea tuturor vehiculelor cuidado circula pe drumul principal, dar nu sunt obligati sa opreasca masina daca pe drumul principal nu circula vehicule. Se monteaza inaintea intersectiei a unui drum neprioritar cu un drum prioritar. Oferi intotdeauna prioritate sau le mai tai calea altora din cand in cand Comenteaza mai josLegislatie Rutiera Curs CURS DE LEGISLATIE RUTIERA Capitolul I NOTIUNI INTRODUÇÃO NA LEGISLATIA RUTIERA ACTELE CUIDADOS NORMATIVOS REGLEMENTEAZA CIRCULATIA RUTIERA NA ROMÉNIA a) Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 1952002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobada din Legea nr. 492006 republicata, actualizata prin OG 6306.09.2006, aprovado e modificado prin Legea nr.6 din 09.01.2007, modificata si completata prin OUG nr.6928.06.2007. B) Regulamentação de aplicação à Ordonantei de urgencia nr.1952002 aprovat prin Hotararea Guvernului nr 1391 publicata em Monitorul Oficial nr876 din 26 octombrie 2006. c) STAS 1848-71985 referente la marcaje STAS 1848-11986 referitor la indicatoare. D) Deciziile prefecturilor si primariilor. I. 1. EXPLICAREA, DEFINIREA UNOR NOTIUNI DE BAZA DIN LEGISLATIA RUTIERA I. 1. 1. TAMBOR PUBLICACAO CALE DE COMUNICAÇÃO TERCEIRA, NA CASA DE CEREADORES, DACA ESTÁ DESCAZEIS PUBLICIDADE PUBLICAÇÃO. A intranet incessante vizibile. - localitate-spatiul pe care-l parcurge drcul public, care contine cladiri (locuinte), avand sem nalizare atat la intrate cat e la iesire cu denumirea localitatii. - zona rezidentiala - perimentrul dintr-o localitate, avand intrarile si iesirile semiminalizar núcleos e manipuladores e se instalar no local de circulação. - zona pietonala-perimetru cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonale si unde accesul vehiculelor este supus unor reguli de circulação especial, iar intrarile si iesirile din aceasta zona sunt semnalizate corespunzator. - viabilitatea drumului-inseamna starea tehnica corespunzatoare a partii carosabile, constante em praticabilidade, permanência a acesteia, potrivit reglementarilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor si existanta amenajarilor rutiere si a mijloacelor of semnalizare care asigura fluenta si siguranta circulatiei rutiere. - amenajare rutiera-orice construído amplasata pe partea carosabila sau na zona acesteia destinata reglementarii circulatiei rutiere. - declivitate-inclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de planul orizontal. - urgenta-situatia de criza sau de pericol potencial de cuidados importantes precisa deplasarea imediata para evitar o risco de contaminação. Por favor, entre em contato com o fornecedor. - coloana oficiala - unul sau mai multe vehicule care circula pe drumul publico, insotite de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, cuidado no functy semnale especial de avertizare sonore e luminoase de culoare rosie. I. 1. 2. PARTILE COMPONENTE ALE DRUMULUI PÚBLICO a) Partea carosabila - este partea drumului public destinata ciculatiei vehiculelor. B) Acostamentul - este fasia dintre partea carosabila si marginea platformei drumului, cuidado serveste a circulação pietonilor (em localitate acostamentul este trotoarul). C) Santul-este o sapatura lunga e ingusta, facute pe amebele parti ale drumului pentru scurgerea apei. Acolo unde exista canalizare, acest element dispare, ramanand doar partea carosabila e acostamentul. Partile laterale alea stantului se numes taluzuri. In localitati unde exista canalizare , Santul nexistante em compunerea drumului public, la marginea dintre partea carosabila e acostament se formeaza o amenajare speciala (sant mic) pentru asigurarea scurgerii apei care se numeste rigola. I. 1. 3. ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DRUMULUI PUBLICE I. 1. 3. 1. - NO PLAN TRANSVERSAL a) Tambor em rambleu-este drumulado público a carui parte carosabila e acostament este mai incalta decat marginile ei (taluzul dinspre drum al santului Este mai inalt decat taluzul dinspre decol). B) Deum in dubleu - se drcul public a carui parte carosabila e acostament este mai joasa decat marginile lui (taluzul dinspre drum al santului este mai mic decat taluzul dinspre decor). C) Drum com proil mixt-this drcul public la care a din parti este in rambleu si celalta in dubleu. I. 1. 3. 2.-IN PLAN LONGITUDINAL a) Tambor em aliniament - drum public fara curble. B) Drum in curba-este cotitura drumului public em forma de arco de cerc cuidado soleste doua segmente de drum in aliniament. C) Drum em palier - este drcul cuidado público nici nu urca si nici nu coboara. D) Drum cu declivitati - este drcul cuidado público curca si coboara. urcarea se numeste RAMPA, iar coborarea se numeste PANTA. Zona drumului public são. 1.- Ampriza drumului sau platforma drumului, fiind suprafata ocupado de elementele construtivo ale drumului public (partea carosabila, acostament, sant). 2.- Zonele de siguranta care se situatedaza de o parte si de alta a amprizei drumului, fiind destinate pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, asigurarea vizíbis no local de localização de vizibilitate (curbe, intersectii) precum si pentru lucrarile de consolidare a infractructurii si suprastructurii Drumului. 3 - Zona de proteção e proteção contra incêndios, necessitarás de um desperdício em um local seguro. Zona local, área de trabalho, segurança e supermercado. I. 2.4. CLASIFICARE DRUMURILOR PUBLICE (din punct de vedere al administrarii si al folosintei) I. 2.4.1. DRUMURI DE INTERES NACIONAL (a) Autostrazile sunt drumuri conceptuar si especial construite pentru circulatia autovehiculelor cu sau fara remorca si cuidado nu deservesc proprietati alaturate drumului public. De asemeni autostrazile au cele doua sensuri separar printr-un Spatiu care nu este destinat circulatiei. Exceptional ele pot fi separar prin alte modalitati, se excluir locurile speciale sau c caracter temporar. Autostrazile nu se intersecteaza o nível cu alte drumuri, cai ferate sau linii de tramvai si sunt prevazute cu o semnalizare speciala. B) Drumurile nationale care au borne kilometrado au calota rosie. I. 2.4.2. DRUMURI DE INTERES LOCAL (se afla in administrarea organelor locale judetene, orasenesti si comunale) a) Drumurile judetene care se recunosc dupa bornele kilomestrice cu culoare albastra. B) Drumurile comunale care au bornele kilometrima cu calota alba, galbena, sau pot sa nu aiba kilometro pago. C) Drumurile vicinale fiind drumuri care merece um número de proprietati alaturate drumului. D) Drumurile din interiorul localitatilor care se numesc, em geral, strazi. Aceste strazi, in interiorul localitatilor urbane se transmite em categorii de la I la IV (magistral, de legatura, colectoare e de folhosinta locala). Em interiorul localitatilor rurale, strazile se imparte em principale si secundare. I. 2.5. DRUMURILE DE EXPLOATARE - nu sunt drumuri publice, publicações publicitárias, publicações publicitárias, insumos fiáveis, inscrições de informação confidencial. Aceste drumuri pot fi: forestiere, industriale, agricole, miniere, petroliere, etc. I. 2.6. SENS DE CIRCULATIE - este partea drumului público pe cuidado toate veículo circulante em acelasi sens, fara sa fie necesara o semnalizare specifica sensurilor. Drumurile au doua sensorial de circulação, separar intre ele de axa drumului, cuidado poate fi o linie imaginara sau materializata prin marcaj Descontinuução longitudinal contínua, simplu sau dublu. Axa drumului este, deci linia care separa cele doua sensorial de circulação indiferente daca este materializata sau imaginara. Atrage atentia asupra faptului ca axa drumului sa nu fie confundata com axa de simetria (geometrica) a drumului cu cuidado este adevarat ca em majoritatea cazurilor coincide, dar sunt si cazuri cand sensurile de circulação solar (inuncie-se creeaza banda destinata circulatiei sun inegale (Por exemplo, se você não sabe o que é o que é o que é o que é o que você quer dizer? Ale drumului public se stabileste ca circulação de sa se desfasoare doar intr-un singur sens, drumul fiind semnalizat ca atare. Nu este corecta asimilarea drumului cu sens unic cu um tambor ingurst, deoarece stabilirea caracteristicii de drum com sens unic nu se face numai dupa criteriul Latimii partii carosabile, avandu-se em vedere e facilitea asigurarii fluentei circulatiei prin existenta altor drumuri oarecum paralele cu aces Ta. Se subinteleja ca la drumul sens, unic de circulatie, existe e numai un singur sens de circulatie, nu poate avea axa a drumului public de vedere al legii circulatiei. Semnalizarea specifica sensului unic se face in asa fel incat toti participantii la trafficul rotier sa-l poata recunoaste si se adapte a um putea aplica diferentiat unle reguli de circulação, fata de drumul to sens dublu seuns cum sunt. - inarcerea interzisa prin lege - preselectrarea prin viraj la stanga (a marginea din sanga drumului) - oprirea e estação (se pot face si pe partea stanga) - depasirea tramvaielor (aflate in mers se poate face si pe partea stanga) I. 2.8. BANDA DE CIRCULATIE - este oricare din subdiviziunile longitudinale ale parti carosabile, materializate prin marcaje, condomínio sa aiba o latime suficienta care sa permita circulação e usurinta a uni sir de vehicle. Cand benzile de circulatie sunt materializate, drumul público são atarea benzi, cate s-au materializat (marcat), iar cand randurile sunt nematerializate (imaginare), un drum public, oricat ar fi, nu são decat maxim doua randuri de sens (si in Aceasta situatie termenul de banda se inlocuieste cu termenul de rand), decicula se desfasoara pe maxim doua randuri de sens. Numerotarea benzilor cat ai a randurilor se face de la dreapta catre stanga, pe sensul de mers. I. 2.9. BENZI DE CIRCULATIE CU DESTINATIE SPECIALA a) Banda suplimentara pentru vehiculele lente-se materializeaza prin marcaj longitudinal, em geral em tambor de localização em rampa, pentru ca celelalte veiculo cuidado se pot deplasa com viteza neifluentata de gradul de inclinare a rampei sa nu fie stanjenite em Deplasarea, de catre vehiculele com viteza de deplasare lenta. Aceste benzi asigura fluenta em circulatie. La 50..100m do inceputul sectorului de tambor pe cuidado exista banda especialidade rezervata circulação lente, se monteaza indicatorul Banda destinata circulação veiculo lente. Indicador de indicador indicador Indicador de precedência de um indicador similar, avand dedesubt montat un semn cuidado adicional indica distanta pana la incaput benz benz pentru circulatia vehiculelor lente. B) Banda rezervata mijloacelor de transporte em comun (autobuze si troleibuze) - se materializeaza prin marcaj longitudinal pe drumurile din interiorul localitatilor, cu mai multe benzi de circulatie, creand possibilitatea miloacelor de transporte em comun se deplaseze si sa faca statii fara a fi Stanjenite de circulação de celorlalte vehicule. Pe acest fel de benzi celelalte vehicule nu au voie sa cricule. Subintelegandu-se prin acasta ca atat oprierea cat e stationarea sunt interzise pe aceste benzi. C) Banda de stocare-se materializeaza na zona de preselectare um intersectiilor, pentru crearea posibilitatii executarii virajului la stanga, creand astfel posibilitatea vehiculelor cuidado vireaza la stanga, sa opreasca si sa acorde prioritate vehiculelor care merg pe directia drept inainte. O reglementare corecta presupune Ca aceste benzi de stocaj sa aiba semafoare electrica care sa lucreze diferentiat pentru virajul la stanga, fata de circulação pe diretia drept inainte sau viraj la dreata. Cand se creaza aceste benzi de stocare sensurile de circulatie devin inegale. D) Banda de decelerar - se materializeaza pentru crearea posibilitatii virajului la dreapta, condutor de veículo, diretor jurídico, fornecedor de serviços de saúde e de saúde. E) Banda de aceleração-se materializou-se através de crearea possibilitatii patrunderii pe artere intens circule o cuidado ao mai multe banzi de circulação, prin viraj dreapta sau unori chiar prin viraj stanga. Aceasta banda creeaza posibilitatea conduatorilor de veículo, cuidado patrund pe aceste artere si circuland pe Banda de aceleração, sa poata efectua schimbarea benzii de circulação fara a stanjeni em deplasare veiculo de carro circula deja pe banda continua, prin ajungerea la o viteza superioara sau cel putin egala cu a celor care circula pe banda pe care vor sa intre (chiar denumirea benzii Acelerar). F) Banda cu circulatie reversibila - se materializeaza pe drumurile cu acces, din localitati, intens circulate, creand posibilitatea folosirii benzilor de langa axa drumului pe ambele sensuri, em anumite perioade stabilite, pentru circulatie sensului celalalt. Aceste benzi creeaza posibilitatea ca atunci cand iesirea Din localitati este mai aglomerata (em geral, sambata), no sensul de iesire sa existe mai multe benzi de circulação, no sentido sensorial de iesire sa existe mai multe benzi de circulação, iar pe sensul de intrare mai putineiar cand sensul de intrare este mai aglomerat (Em geral, o meridiano pós-duminica), sa se inverseze situatia astfel ca sensul de intrare sa aiba mai multe benzi, iar sensul de iesire mai putine. Em concluzie se observa ca axa drumului isi schimba pozitia em funtie de numarul benzilor pe sensuri, em felul acesta asigurandu-se fluenta circulatiei. Folosirea acestor benzi cu circulatie reversibila, nu poate da rezultate decat fiind insotita de dispozitive pentru semnalizarea circulatiei cu benzi reversibile ( Semnalizare luminoasa, montate deasupra fiecarei benzi cu posibilitate de circulatie reversibila). G) Banda de urgência, materializável, numerativo, autônomo, avando, sem marcação, contínuo, contínuo e delimitável, em dreapta spatiului, porquê, portião de carosabilização, cuidado, este, permissão, circulação, nui, uni, alt, dica, veículo, indiferente, de, viteza, deplasare, Acção, benzi, sunt, folheto, numai Em cazuri extreme (defectiuni tehnice, evitare de accidente, etc.). Nu poate fi asimilata cu acostamentul drumului public, e facand parte din spatiul partii carosabile, dar nefiind folosita pentru deplasarea vehiculelor. I. 2.10 VEHICULUL-AUTOVEHICULUL 1.Vehiculul-se numeste orice mijloc de transporte de cuidados de circulação, de segurança e de segurança, de cuidados de transporte, de cuidados de saúde, de cuidados de saúde, bem como de cuidados de saúde, Lucrari sau servicii. Bicicleta-Tricicleta-este vehiculul cu doua sau trei roti, cuidado este prevazut cu pedale sau manivele e cuidado se deplaseaza pe drum actionat de forta musculara a utilizatorului. Motocilteta-autovehiculul cu doua sau trei roti, motor al carui são o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3, cu sau fara ates sisau o viteza maxima prin construção mai mare de 45 kmh a carui masa proprie nu depaseste 400kg. Moped-vehiculul cu doua, trei sau patru roti prevazut cu motor cu ardere interna avand o capacitate cilindrica de cem mult 50 cm3, cuidado pastreaza caracteristicile generale ale bicicletei, putand fi pun in miscare cu ajutorul pedalelor si a carui viteza de deplasare prin constructie nu Depaseste 45 kmhMopedul nu este considerat autovehicul. 2.Autovehiculul-se numeste vehiculul care se deplaseaza cu mijloace proprii de propulsie mecanice, care circula frecvent pe drumurile publice (nu este o aparicion singular, um prototip) e cuidado com a transportadora de persoane, sunuri sau la efectuarea unor lucrari. Trebuie avut Em vedere ca na notiunea generala de vehicul, intraatat vehiculele simple (cu tractiune animala, bicicletele, veículo sem retorno), cat ai autovehiculele. Atentionam ca in notiune de vehicul nu intra caruciorul de transportat copii, sacosa sau geamantanul cu roti, acestea intrand in regimul de circulatie al pietonului. Se poate spune fara a gresi, ca orice autovehicul este un vehicul, dar nu orice vehicul poate fi autovehicul. Se insitra asuprta acestei situatii, deoarece em interpretarea regulilor din circulação e a indicação de uma base de dados sobre o faptul ca onunci cand regula sau indicatorul se refera the vehicule (deci se vorbeste la modu general) semnificatia, regula sau indicatorul respectiv vor fi respect of toate mijloacele De transporte, indiferente ca este vorba de veículo simples sau autovehicule. Atunciar regula sau indicatorul se refera a autovehicule (menção em mod expresso na base de dados) Indicador de regra de resp. Respetivo indicador de segurança e referência no caso da autovehiculele, iar Veículo único Simulador de regula sau indicador respeitante fara sa fie trecute la exceptie (excepcionalmente legítimo) por exemplo, perpétuo: - accesul interzis care se refera the vehiculele si deci nu are voie sa circule pe sensul desfiintat nici un fel de mijloc Do transporte, indiferente ca sunt vehicule simple sau autovehicule. - depasirea autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara ates, interzisa, deoarece mentioneaza em mod expresso de auto-veículo, fixo na zona de eletricidade pot fi depasite veículo simples, deci nu sunt trecute la exceptie, acolo fiat trecut tot un autovehicul (motocicleta fara Ates). Mentionam ca em conformidade com pre foreerile legale, tramvaiele care sunt vehicule care se deplaseaza pe sine, ca si ciclomotoarele nu sunt considerate autovehicule. De asemenea trebuie avut em vedere termenul de autovehicul incluem si termenul de automobil cuidado reprezinta veículo com cuidado de motor servido em mod curent a transportar de persoane, de bunuri ori a servidão de servicão sau lucrari. Acest termen incluem si troleibuzele cuidado sunt cuplate la o retea Electrica, dar nu circula pe sine. O Tractoarele agricole e o bem-estar agrícola são usados ​​por meio de transporte de mercadorias (persoane in remorci sau bunuri) nu este decat ocazionala nu sunt incluse in categoria autovehiculelor. Tractoarele rutiere sunt autovehicule destinate prin constructie si echipate pentru tractarea altor vehicular sau pentru efectuarea unor lucrari. Remorca este un vehicul rutier destinat prin constructie si echipat pentru a fi tractat de un autovehicul. Semiremorca este o remorca la care lipseste axa din fata (directoare) avand pe spate pana la maximum trei ax si cuidado se sprijina cu partea din fata (o parte din masa proprie si masa incarcaturii) oe autovehiculul tragator si se articuleaza cu aceasta (prin sistemul Mar numit). I. 2. 11. CONDUCADOR-este cuidado persoana é conduzido por drumurile publice un vehicul simplu, un autovehicul, coloane sau animale de tractiune, de povara, de valarie sau turme. Se mencionaça ca deosebirea intre conducatorii enumerati mai sus se face si no functie De conditiile cerute (varsta, pregatire, atestare). I. 2. 12. POLITIST RUTIER - este ofiterul sau agentul de politie rutiera insarcinat cu indrumarea, supravecherea e controlul circulatiei pe drumurile publice. Mentionam ca obligatia inmanarii actelor the controle, oprirea la semnalul corespunzator, etc. Se refera a oração agente de politie. Indiferente ca este sau nu em misiune, em uniforma sau nu, si nu numai politistului rutier. I. 2. 13. DRUM DE TRAFIC INTERNATIONAL - este drumul cuidado face legatura intre doua sau mai multe tari, traversand cel putin o frontiera, iar pe teritoriul tarilor pri care trece, folhosind cele mai modernizante drumuri, fiind semnalizate corespunzator prin indicador Drum deschis O serviço internacional de transação internacional está disponível no mercado internacional. Por favor, informe-nos para obter mais informações sobre o mercado internacional, por favor, informe-nos, por favor, receba informações detalhadas sobre este assunto. Din categoria celor mai modernizate ale tarii respectivela noi na Romênia - dururile de interes national. Capitolul II MIJLOACE DE REGLEMENTARE A CIRCULATIE II. 1. PRIN MIJLOACE DE REGLEMENTARE a circulação, se inteleg toate mijloacele folhosite pentru ca circulação sa se desfasoare em cele mai bune conditii de siguranta, fara blocari e acidente de circulação. Prentu o mai buna intelegere a acestor mijloace de reglementare a circulatiei, intai le voi enumera, dupa care vom da si explaintiile respectivo pentru unle dinle considere mai dificile. 1. Indicatoare rutiere 2.Marcajele rutiere 3.Semnalele semaforului elétrico 4.Semnalele lampii cu lumina galbena intermitenta 5.Semnalele agentilor de politie rutiera e politie de frontiera 6.Semnalele agentilor de cale ferata 7.Semnalizarea de la trecerile o nivel cu calea ferat 8.Semnalele conducatorilor de coloane 9.Semnalele conduatorilor de vehicule 10.Grilajele, parapetele e oglinzile convexe din locurile lipsite de vizibilitate II. 1. INDICATOARE RUTIERE II. 1.1. INDICATOARE DE AVERTIZARE 1-Indicador Curba la stanga (a dreapta) Se instaleaza a 90-200 m de inceputul curbelor cu raza sub 160 m sau cu vizibilitate sub 150 m obrigando a reduza a vitezei, iar circulatia in curba se face fara a se trece axa No fundo da curvatura do visibilitate, toate manevrele (depasire, oprirea, stationarea, intoarcerea e mersul inapoi) sunt interzise. Se subintelega ca si in cazul curbelor periculoase (cu raza sub 100 m, chiar daca au vizibilitatea , Toate manevrele sunt interzise. 2. Indicador Curba dubla sau o succesiune de mai mult de doua curbe, prima la stanga (la dreapta). Se instaleaza a 90-200 m da inceputul primei curbe, avertizand conducatorul de vehicul ca nu urmeaza o Singura curba, ci o portiune de drum periculos mai lunga. Circulatia em curba se face fara a trece axa drumului, pastrand deci sensul de mers. In curvela lipsite de vizibilitate, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, intoarcerea e mersul inapoi) s Unt interzise. Se subintele ca ca cazul curbelor periculoase (cu raza sub 100 m), chiar daca au vizibilitate, toate manevrele sunt interzise. Acest indicator obliga la reducerea vitezei. 3.Indicador Curba deosebit de periculoasa Se instaleaza em curbe cu raza sub 100 m, formato de papel, formato apropriado, apropriado de um puctelor de schimbare a directiei, perpendicular subprilungirea axei benzii de circulação de pé partea dreapta a partii carosabile, por exemplo, sagetilor indreptate Em directia curbei. Indicador de incêndio em evidencia periculozitatea locului si nu exclua instalarea indicatoarelor de mai sus. Indicador de aviso obrigatório da redução de velocidade, circulação em curba se face fara a se trece axa drumului, pastrand deci sensul de mers. In cazul curbelor lipsite A vizualização, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, intoarcerea e mersul inapoi) sunt interzise. Se subintele ca ca acasque curbe, chiar daca avem vizibilitate, toate manevrele sunt interzise. 4.Indicador Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase Se monteaza em curbe cu raza sub 100 m, avand unghiul format de aliniamente mai mic de 120, na zona exterioara a acestora. Se instaleaza cate cinci astfel de panouri, succesiv, de la intrarea pana La iesirea din curba, súbita de varfurile induzida em directia curbei. Aceste panouri scot in evidenta periculozitatea locului. 5.Indicador Drum cu denivelari Se monteaza a 50-200 m de locul periculos cuidado prezinta una sau mai multe denivelari em profilul longitudinal al drumului. Avertizeaza condutorul vehiculului asupra posibilitatiilor pierderii controlului datorita denivelarilor si obrigado a redução de vitezei. 6.Indiador Coborare periculoasa Se instaleaza a 90-200m do inceputul sectorului periculos, cand panela depaseste 7.Desi prin aplicarea normelor de condução preventiva, se ajunge la micsorarea vitezei, prin lege, nu este obrigatorie reducerea de viteza. Este interzisa stationarea pe Toata lungimea pantei, iar la varful pantei, cand vizibilitatea este redusa sub 50m, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, intoarcerea e mersul inapoi) sunt interzise. In cazul no cuidado conditiile drumului nu permis trecerea a doua vehicule, unul pe langa celalalt , Se aplica regula prioritatii de rampa, avand prioritate cel care urca fata de cel care coboara. 7.Indicador Urcare cu inclinare mare Se instaleaza a 90-200 m do inceputul sectorului periculos, cand inclinarea rampei incepe of the 7.Desi prin aplicarea normelor de condução preventiva, se ajunge la micsorarea vitezei, prin lege nu this obligatorie reducerea de viteza. Este interzisa stationarea pe toata lungimea rampei, cand vizibilitatea este redusa sub 50 m, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, intoarcerea e mersul inapoi) sunt interzise. In cazul em cuidados com condições drumului nu permissão trecerea a doua vehicule, unul pe langa Celalalt, se aplica regula prioritatii in rampa, avand prioritate cel care urca fata de cel care coboara. 8.Indicatorul Drum ingustat Se instaleaza a 90-200 m no cuidado partea carosabila incepe sa se inguste incepand cu minim 0,5 fata de latimea initiala, indiferente motivul (caráter permanente, podurule, sau temporar-lucrari), inofensivo Indiciador de acordo com a prioridade da bateria de injeção (prioridade para a lavagem de circulação dinâmica). Indicatorul Drum ingustat obliga la reducerea vitezei. Na zona de actiune a acestor indicatoare, daca nu sunt insotite de indicatoare de reglementare a prioritatii the drum ingustat, sunt Interzise manevrele oprirea, stationarea, intoarcerea e mersul inapoi, depasirea fiind permisa. Daca sunt insotite do indicador de reglementare a prioritatii the drum ingustat, sunt interzise toate manevrele. 9.Indicador Tunel Se monteaza a 50-200 m de la intrarea em tunel. Avertizeaza condutor de veículo dentro de uma unidade de iluminação artificial (iluminare tunel, faruri).La acest indicator este obligatorie reducerea vitezei. Este interzis, fiind loc periculos , A se efectua orice manevra (depasirea, oprierea, stationarea, intoarcerea si mersul inapoi). 10.Indicador Pod mobil Se instaleaza a 90-200 m de la podul mobil, avança com um amigo e obtém-se um amigo, um candidato a um candidato, uma pessoa que se encontra em liberdade, oprirea este obligatorie. Prin lege pe poduri se reduce viteza, iar toate manevrele ( Oprirea, stationarea, intorcerea, mersul inapoi si depasirea-cu situatiile de eceptie) sunt interzise. 11.Indicador Iesire spre un chei sau mal abrupto Se instaleaza a 90-200 m de chei sau mal abrupto, avistamento de condução de veículos a partir de água furacão ca daca ar continua drumul pe directia drept inainte, acesta se terminando deasupra cheiului sau malului abrupt. Se respeta Reglementarea din locul respectiv. 12.Indicador Drum alunecos Se instaleaza a 90-200 m de locul periculos, avança e assegura o recurso de faturação por aceitação de poço de combustível, que é um produto que possui uma base de dados. 13.Indicador Improscarea cu pietris Se instaleaza a 90-200 m de la inceputul sectorului de tambor pe cuidado em curses de executivo sau au fost executa lucrari de tratada superficial e criblura nu este fixata. Avertizeaza asupra pericolului ca spartura de piatra (criblura) De imigração de poços de petróleo e de madeira rotuleira e arduamente, de acordo com o documento. Indicatorul Improscarea cu pietris poate fi inscotit de indicatorul Interzis autovehiculelor de a circula fara a mena intre ele un interval de cel putin. Mobligand la reducerea vitezei, cu pastrarea uni distante minime in mers fata de vehiculul din fara, chiar si in situatia inexistente indicador. Interzis acessul autovehiculelor fara a mentine intre ele un interval de cel putin. M, si de asemenea la marimea atentiei laapeigea vehiculelor cuidado vin din sens opus. Este indicat, desi legea nu prevede em mod exe, sa nu execute depasiri si sa evite opririle. 14.Indicador Caderi de pietre Se instaleaza a 90-200 m de locurile unde sunt posibile caredi de pietre sau blocuri de stanca. Se intalneste em geral em zonele montane in situatiile de tambor em dubleu sau cu profil mixto unde exista pericolul desprinderii si caderilor de pietre de pe partile laterale, pe partea carosabila. La acest indicator se reduce viteza, se circula cu atentie pentru a putea observa enetualele pietre cazute pe carosabil. Desi textul de lege nu prevede in mod expres, in aceste zone nu se opreste. 15.Indicator Presemnalizare trecere de pietoni Se instaleaza la 50-200 m, inainte trecerilor pentru pietoni semnalizate prin marcaje, indicatoare sau semnalizare luminoasa de pe arterele intens circulate, sau cand observarea trecerii pentru pietoni poate deveni dificila datorita lipsei de vizibilitate iar in afara localitatilor in toate situatiile. Acest indicator obliga la reducerea vitezei de la intalnirea lui. 16.Indiacator Copii Se instaleaza inainte locurilor frecventate de copii (scoli, gradinite, locuri de joaca),obligand conducatorul de vehicul sa reduca viteza. In zona de actiune a acestui indicator, in mod expres, nu sunt stipulate interziceri ale manevrelor. Consideram ca o situatie de lege ferenda ca stabilirea zonei lui de actiune prin STAS 18481 din 1986 ca fiind pana la intalnirea aceluiasi indicator pe sensul opus nu este corecta aplicarea ei ar duce la intoarcerea privirii catre inapoi a conducatorului de vehicule, pentru dentificare. 17.Indicator Biciclisti Se instaleaza la 90-200 m, iaintea locurilor de traversare a drumului public de piste pentru biciclisti, obligand la reducerea de viteza. O semnalizare corecta prevede ca pentru biciclisti, pe pista obligatorie pentru biciclete, sa se instaleze un indicator de pierdere a prioritatii.(Oprire sau Cedeaza trecerea). 18.Indicator Animale Se instaleaza la 90-200 m de locul in care exista riscul ca animalele sa traverseze sau sa circule pe drumul public. Acest indicator are doua simboluri pentru animale domestice si salbatice. Avand in vedere posibilitatea aparitiei bruste pe partea carosabila a animalelor salbatice, iar la cele domestite prezenta lor pe partea carosabila, acest indicator obliga la reducerea vitezei si circulatia cu atentie. 19.Indicator Lucrari Se instaleaza la 90 -200 m inaintea locurilor unde se executa lucrari pe carosabilul drumului public sau pe acostament in apropierea carosabilului, existand pericolul surprinderii si accidentarii lucratorilor respectivi sau prezenta unui obstacol pe carosabil. Acest indicator obliga la reducerea de viteza. 20.Indicator Semafoare Se instaleaza la 200 m inainte semaforului electric, unde se considera ca prezenta acestuia ar putea surprinde pe conducatorii de vehicule. In general in intersectiile in forma de T pe sensul laturii inchise a intersectiei, iar in localitate distanta la care se conteaza poate fi redusa la 30 m fata de semafor. 21.Indicator Aeroport Se instaleaza pe drumul public care trece pe sub culoarele aerierne de zbor din apropierea aeroporturilor, unde exista pericolul surprinderii conducatorilor de vehicule de zgomotul puternic sau zborul la joasa inaltime a avioanelor care decoleaza sau aterizeaza. 22.Indicator Vant lateral Se instaleaza inaintea viaductelor sau a podurilor cu deschidere mare si in locurile unde exista frecvent curenti puternici de aer, care pot influenta traictoria de deplasare a autovehiculelor. La acest indicator se recomanda marirea atentiei la trecerea pe langa autovehiculelor de gabarit mai mare, indiferent ca circula in acelasi sens (depasire).sau ca circula in sens opus. 23.Indicator Circulatie in ambele sensuri Se instaleaza pe sectoarele de drum unde revine de la circulatia cu un singur sens, la circulatia in ambele sensuri. La acest indicator trebuie avute in vedere deosebirile de aplicare a normelor de circulatie pe drumul public cu dublu sens unic fata de cel cu sens de circulatie. 24.Indicator Alte pericole Se instaleaza la 50-200 m inainte de locul periculos, in orice situatie periculoasa care nu are un indicator de avertizare care sa prevada in mod expres. La acest indicator se reduce viteza, se circula cu atentie si se pregateste sa se actioneze in functie de situatia periculoasa creata. 25.Indicator Intersectie de drumuri Se instaleaza la 50-200 m in afara localitatilor, inaintea intersectiilor de drumuri de aceeasi categorie, cu trafic redus intersectia respectiva fiind nedirijata, deci aplicandu-se regula prioritatii de dreapta. De regula instalarea acestui indicator se face in general pe drumurile publice pe care pana la aceasta intersectie s-a aplicat regula prioritatii drumului cu prioritate. Nu se instaleaza in orase. 26.Indicator Intersectie cu drum fara prioritate Se instaleaza la 90-200 m, pe drumul cu prioritate in afara localitatilor, inaintea intersectiilor cu drumuri care pierd prioritatea, fiind un indicator de confirmare a prioritatii. Drumurile care intersecteaza drumul pe care intalnim acest indicator, au obligatoriu instalat unul din indicatoarele de pierdere a prioritatii in intersectie Oprire sau Cedeaza trecerea. 27.Indicator Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu Se instaleaza la 50-200 m inaintea intersectiilor cu sens giratoriu avertizand ca urmatoarea intersectie este cu sens giratoriu. Obliga la reducerea vitezei din timp. 28.Indicator Trecere la nivel cu linii de tramvai Se instaleaza la 50-100 m inaintea intersectiilor in care tramvaiul care circula pe drumul pe care se instaleaza acest indicator, vireaza fie la stanga, fie la dreapta, intersectand calea de rulare a colorlalte vehicule. Obliga la reducerea de viteza si la acordarea prioritatii tramvaiului aflat in mers (situatia acordarii prioritatii tramvaiul in sitatie de egalitate). 29.Indicator Trecere la nivel cu o cale ferata fara bariere Se instaleaza la 50 m in orase si la 150 m in afara localitatilor inainte de trecerea la nivel cu calea ferata nepazita, avetizand conducatorii de vehicule ca vor opri pentru asigurarea inaintea trecerii peste calea ferata respectiva, la marcajul de oprire sau in lipsa acestuia in dreptul indicatorului Trecere la nivel cu o cale ferata simpla sau dubla. fara bariere, fara a-l depasi. De la intalnirea acestui indicator se incepe reducerea de viteza. 30.Indicator Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere Se instaleaza la 50 m in orase si la 150 m in afara localitatiilor inaintea trecerilor la nivel cu calea ferata pazita prin bariere, sau semnalizare luminoasa, avertizand conducatorii ca urmeaza o asemenea trecere la care respectarea normelor legale se va face in functie de pozitia in care se afla barierele, semibarierele sau daca semnalizarea este in functiune. De la aparitia acestui indicator se incepe reducerea de viteza. Instalarea se face pe acelasi stalp cu panoul suplimentar cu trei dungi rosii inclinate(in orase pe cel cu o dunga). 31.Indicator Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferata Se monteaza inaintea trecerilor la nivel cu calea ferata, fiecare dunga rosie de pe panou insemnand 50 m in plus fara de calea ferata. De la primul panou cu trei dungi, deci la 150 m de la calea ferata, se incepe reducerea de viteza, iar de la panoul cu o dunga, incepe zona de 50 m pana la calea ferata in care toate manevrele( depasire, orpeire, stationare, intorcere si mers inapoi)sunt interzise. In localitati urbane prin exceptie se poate monta doar panoul cu o dunga rosie, datorita conditiilor de trafic. 32.Indicatorul Trecere la nivel cu o cale ferata simpla sau dubla, fara bariere Se instaleaza inaintea trecerilor la nivel cu o cale ferata simpla sau dubla nepasiza, aratand locul in care, in situatia inexistentei marcajului de oprire, conducatorul de vehicul este obligat sa opreasca pentru a se asigura ca pe calea ferata nu circula nici un tren sau alt vehicul feroviar. II. 1. 2. INDICATOARE DE REGLEMENTARE II. 1. 2. a) INDICATOARE DE PRIORITATE 1.Indicator Oprire Se monteaza inaintea intersectiilor pe drumurile ce intersecteaza drumurile publice cu prioritate, unde pozitia de patrundere in intersectie este lipsita de vizibilitate, obliga conducatorul de vehicul sa opreasca si stand pe loc sa se asigure daca pe drumul cu prioritate circula vehicule, daca circula li se acorda prioritate indiferent din ce parte vin. Obligatia de oprire la acest indicator nu este conditionata de existenta vreunui vehicul pe drumul cu prioritate. Oprirea pentru asigurare se face depasind indicatorul pana la locul cu vizibilitate maxima, dar fara a depasi coltul intersectiei (in situatia existentei marcajului de oprire, oprirea se face fara a depasi linia continua transversala). 2.Indicator Cedeaza trecerea Se monteaza pe drumuri ce intersecteaza drumuri cu prioritate, unde pozitia de patrundere are vizibilitate, obligand conducatorul de vehicul sa reduca viteza si sa se asigure daca pe drumul cu prioritate circula vehicule, daca sunt, li se acorda prioritate indiferent din ce parte vin. 3.Indicator Drum cu prioritate Se instaleaza la inceputul drumului cu prioritate sau inaintea intersectiilor, pe drumul cu prioritate, anuntand conducatorii de vehicule ca se afla pe un drum cu prioritate, bucurandu-se de aceasta prioritate in intersectiile prin care vor trece. Drumurile care intersecteaza drum cu prioritate vor avea in mod obligatoriu montat indicatorul Oprire sau Cedeaza trecerea. 4.Indicator Sfarsit de prioritate Se instaleaza pe sectoarele de drum pe care au fost montate indicatoarele de drum cu prioritate, aratand ca inceteaza prioritatea drumului cu prioritatea si ca in urmatoarea intersectie, durmurile ce se interseteaza sunt de acceasi categorie, aplicandu-se deci regula prioritatii de dreapta. Se monteaza la o distanta de 50-200 m de locul unde inceteaza prioritatea drumului cu prioritate. 5.Indicator Prioritate pentru circulatia cu sens invers Se instaleaza pe sectoarele de drum ingustat unde nu au loc sa circule doua vehicule unul pe langa celalalt, indiferent de natura ingustarii:cu caracter permanent(poduri) sau temporar (lucrari).La intalnirea acestui indicator toate vehiculele pierd prioritatea fara de toate vehiculele care circula din sens opus. In sitatia in care sub acest indicator se gaseste instalat semnul aditional pe care sunt siluete de autovehicule (autocamion si autobuz),numai acestea vor pierde prioritatea fata de toate vehiculele care circula din sensul celalalt de mers se gaseste obligatoriu instalat indicatorul Prioritate fata de circulatia din sesns opus. Este precedat de indicatorul Drum ingustat. 6.Indicator Prioritate fata de ciculatia din sens opus Se instaleaza pe sectorul de drum ingustat, in acelaeasi conditii ca si indicatorul Prioritate pentru circulatia din sens invers, unde nu au loc sa circule doua vehicule unul langa celalalt, indiferent de natura ingustarii, aratand ca vehiculele care il intalnesc au prioritate fara de vehiculele care circula din sens opus. Pe sensul celalalt de mers se gaseste instalat obligatoriu indicatorul Prioritate pentru circulatia din sens invers. Este precedat de indicatorul de avertizare Drum ingustat. II. 1. 2. b) INDICATOARE DE INTERZICERE SAU DE RESTRICTIE 1.Indicator Accesul interzis Este vorba de interzicerea accesului oricarui vehicul (nu si a pietonilor).De regula acest indicator se instaleaza pe drumurile cu sens unic, pe sensul care a fost desfiintat. Autorul considera ca o sitoatie de. lege ferenda ca denumirea exacta a acestui indicator ar trebui sa fie Accesul interzis tuturor vehiculelor. 2.Indicator Circulatia interzisa in ambele sensuri Se instaleaza la intrarea pe drumurile pe care este insterzisa circulatia vehiculelor in ambele sensuri. Sub acest indicator, in situatiile de exceptie, poate fi instalat semnul aditional cu inscriptia (textul),,cu exceptia riveranilor etc. 3.Indicator Accesul interzis autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara ates Se instaleaza la capetele sectorului de drum unde se interzice accesul oricarui tip de motocicleta sau fara ates precum si al motoarelor. Acest indicator interzice accesul celorlalte autovehicule. 4.Indicator Accesul interzis motocicletelor Se instaleaza la capetele sectorului de drum unde se interzice accesul oricarui tip de motocicleta cu sau fara ates precum si al motoarelor. Acest indicator interzice accesul celorlalte autovehicule. 5.Indicator Accesul interzis mopedelor Se instaleaza la capetele sectorului de drum unde se interzice accesul mopedelor. Mopedele, desi au mijloc de deplasare propriu, avand mototr cu capacitate cilindrica pana la 50 cm3 nu sunt considerate autovehicule. Acest indicator nu interzice accesul celorlalte vehicule si autovehicule. 6.Indicator Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de marfuri Se instaleaza la capetele sectorului de drum unde se interzice accesul vehiculelor destinate transportului de marfuri. In general sub silueta autocamionului este inscris si tonajul, ca masa maxima autorizata (masa total admisa). 7.Indicator Accesul interzis vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule avand o lungime mai mare de. m Se instaleaza pe sectoarele de drum unde se interzice accesul vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule care depasesc o anumita lungime (cea inscrisa pe indicator).Interzicerea accesului este datorita faptului ca pe acel sector nu poate circula cu usurinta vehiculele care depasesc lungimea inscrisa pe indicator. 8.Indicator Accesul interzis autovehiculelor cu remorca, cu exceptia celor cu semiremorca sau cu remorca cu o osie Interzice accesul pe sectorul de drum la capatul caruia este instalat, a autovehiculelor cu remorca, cu exceptia celor cu semiremorca sau cu remorca cu o osie, datorita faptului ca acestea din urma se sprijina cu o parte din masa pe vehiculul tragator. Cand se interzice accesul rulotelor, la simbolul indicatorului se inlocuieste spatele autocamionului cu spatele unui autoturism, iar silueta remorcii cu o silueta unei rulote. 9.Indicator Accesul interzis autobuzelor Interzice accesul, pe sectorul de drum la capatul caruia este instalat, a autobuzelor, indiferent daca transporta sau nu persoane, datorita conditiilor de drum si trafic. 10.Indicator Accesul interzis tractoarelor si masinilor agricole Se instaleaza in localitatile rurale, pe drumurile din interiorul acestora pentru a nu e traversa sau circula pe drumurile modernizate care traverseaza localitatea. 11.Indicator Acesul interzis autovehiculelor Interzice accesul pe sectorul de drum la capatul caruia este instalat, a tuturor autovehiculelor. Acest lucru rezulta din insumarea semnificatiilor simbolurilor de pe indicator, si anume:simbolul autoturism interzice accesul tuturor autovehiculelor cu exceptia motociletelor fata ates, iar simbolul motocicleta interzice accesul tututor motocicletelor. La acest indicator se interzice si circulatia motoarelor si bicicletelor cu motor chiar daca nu sunt considerate autovehicule. 12.Indicator Accesul interzis autovehiculelor si vehiculelor cu tractiune animala Semnificatia acestui indicator rezulta din insumarea semnificatiilor celor trei simboluri:simbolurile autoturism si motocicleta reunite ca semnificatia interzicerii accesului tuturor autovehiculelor si simbolul caruta (care poate fi inlocuit pe indicator cu simbolul oricarui alt vehicul)care interzice accesul vehiculelor cu tractiune animala (sau a vehiculului desenat).Pe aceste indicatoare pot fi inscriptionate mai mult de trei simboluri. 13.Indicator Accesul interzis bicicletelor, sau vehiculelor cu tractiune animala sau vehiculelor impinse sau trase cu bratele Se monteaza in zonele modernizate din punct de vedere al circulatiei, interzicand accesul autovehiculelor reprezentate de simboluri pe sectoarele de drum la capatul carora sunt instalate, pentru a nu impiedica fluenta circulatiei autovehiculelor. 14.Indicator Accesul interzis pietonilor Interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum la capatul caruia este instalat, fie datorita lipsei trotatrelor, fie datorita existentei unei alte posibilitati de trecere sau traversare a locului respectiv (pasaje subterane).Indicatorul opereaza numai pe sensul pe care este montat. Ca sa fie valabil pe ambele sensuri el sa monteaza pe ambele parti. 15.Indicator Interzis a veria la stanga, dreapta Dirijeaza directia de mers in intersectie, interzicand virajul la stanga sau dreapta, fie datorita faptului ca pe drumul respectiv, circulatia se desfasoara intr-un singur sens, fie pentru asigurarea fluentei circulatiei. Acest indicator are zona de actiune numai pentru prima intersectie care urmeaza locului de amplasare. 16.Inicator Intoarcerea interzisa Interzice manevrea de intoarcere pe sectorul de drum pe care este instalat, datorita periculozitatii excluderii ei in acea zona, si asigurarii fluentei circulatiei. In zona de actiune a acestui indicator este permisa oprierea, daca nu este interzisa din alte motive. 17.Indicator Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine intre ele un interval de cel putin. m Acest indicator de restrictie obliga conducatorii de vehicule sa pastreze aceasta distanta maxima fara de vehicului din fata sa in mers datorita existentei unor pericole in zona respectiva(in general posibilitatea improscarii cu pietris sau de drum alunecos).Desi legea nu o prevede in mod expres, ca o situatie de lege ferenda in zona de actiune a acestui indicator, nu se opreste si nu se depaseste. 18.Indicator Limitare de viteza si limitare de viteza diferentiata pe categorii de autovehicule Obliga conducatorii de autovehicule sa circule cu o viteza de maxim cea inscrisa pe indicator, avand ca zona de valabilitate, pana la intalnirea indicatorului Sfarsitul limitarii de viteza, sau daca pe acea zona a mai fost cel putin inca o restrictie, pana la indicatorul Sfarsitul tuturor restrictiilor. Indicatorul de limitare de viteza mai este anulat si de cel mai apropiat colt de intersectie pe sensul de mers. 19.Indicator Depasirea autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara ates interzisa Este indicatorul care interzice oricarui autovehicul sa depaseasca alte autovehicule, cu exceptia motocicletelor fara ates, la randul lor pot depasi alte motociclete fara ates. Vehiculele simple(vehiculele cu tractiune animala, bicicletele, vehiculele trase sau impinse cu bratul) nu sunt afectate de acest indicator, ele putand fi depasite fiind exceptate prin lege, deoarece leguitorul se refera in mod expres in denumirea indicatorului la autovehicule. Acest indicator are zona de actiuna pana la intalnirea indicatorului Sfarsitul interzicerii depasiri, sau daca a mai fost cel putin inca o restrictie, pana la intalnirea indicatorului Sfarsitul tuturor restrictiilor. De asemenea mai poate fi anulat si de cel mai apropiat colt de intersectie pe sensul de mers. 20.Indicator Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri Interzice depasirea de catre autovehiculele destinate transportului de marfuri, indiferent daca la intalnirea indicatorului, acestea transporta sau nu marfa(deci chiar daca transporta persoane).Zona de actiune a acestui indicator este pana la intalnirea indicatorului Sfarsitul interzicerii de a depasi, sau daca a mai fost cel putin inca o restrictie, pana la intalnirea indicatorului Sfarsitul tuturor restrictiilor. De asemenea zona de actiune mai este anulata si de cel mai apropiat colt de intersectie pe sensul de mers. La acest indicator este permisa depasirea vehiculelor simple si vehiculelor cu motor cu doua roti, precum si autovehiculelor destinata transportului de persoane. 21.Indicator Accesul interzis vehiculelor avand o inaltime, masa pe osie sau latime mai mare de. m, t,t sau m Aceste indicatoare interzic accesul vehiculelor care depasesc conditiile inscrise pe indicatoare, reprezentand o anumita inaltime, masa, greutatea pe osie sau latime. Indicatoarele se monteaza inaintea locurilor care nu permit circulatia de siguranta in cazul depasirii conditiilor limitate (suprastructuri, poduri, etc). 22.Indicator Accesul interzis vehiculelor care transporta substante explozive sau usor inflamabile Se monteaza in zonele unde pot fi duse in pericol substantele transportate sau ele constituie un pericol si, de asemenea, in zonele intens populate. 23.Indicator Vama Este indicatorul unde continuare drumului nu se poate face decat dupa o prealabila oprire obligatorie la punctul de vama pentru orice fel de vehicul. 24.Indicator Claxonarea interzisa Interzice claxonarea in apropierea unui obiectiv ca:spitale, scoli etc. De asemenea el poate insoti indicatorul cu denumirea localitati, prin aceasta extinzandu-se interzicerea claxonarii si intre orele 6-22,pe intreg teritoriul localitatii respective (cunoscandu-se interzicerea claxonarii in orice localitate intre orele 22-6prin lege). 25.Indicator Sfarsitul tuturor restrictiilor Anuleaza doar trei restrictii si anume:depasirea interzisa, claxonarea interzisa si limitarea de viteza. Se monteaza numai daca pe portiunea respectiva de drum au actionat cel putin doua restrictii din cele trei. 26.Indicator Stationarea interzisa Are zona de valabilitate din dreptul indicatorului pana la cel mai apropiat colt de intersectie pe sensul de mers. In sitatia in care trebuie delimitata strict o zana in care stationarea este interzisa, sub indicatoare se monteaza semne aditionale in felul urmator:din locul unde incepe stationarea interzisa se monteaza semnul aditional Inceputul zonei de actiune a indicatorului-sageata cu varful in sus, care are semnificatia de incepere a zonei si arata ca se va termina zona unde se intalneste semnul aditionalSfarsitul zonei de actiune a indicatorului-sageata cu varful in jos. Daca zona este mai lunga, se monteaza indicatorul cu semnul aditional de Confirmarea zonei de actiune a indicatorului-sageata cu varf in sus si jos, care este de confirmare a interzicerii stationarii atat inainte, cat si dupa indicator, iar la intalnirea indicatorului cu semn aditional cu sageata in jos, se arata terminarea zonei in care stationarea a fost interzisa. In locul semnelor a ditionale cu sageata, sagetile pot fi insrise pe indicator cu aceleasi semnificatii. In zona de actiune a acestui indicator oprirea este permisa, dar cu conditia sa nu se transformea in stationare. 27.Indicator Oprirea interzisa Interzice oprirea, avand aceeasi zona de actiune ca si indicatorul Stationarea interzisasi putand fi montat cu aceleasi semne aditionale (sau inscriptii pe indicator). 28.Indicator Stationare alternanta Sunt indicatoarele care interzis stationarea in zilele impare(1,3,5. 27,29,31)sau in zilele pare (2,4,6. 26,28,30)ale luni avand aceleasi caracteristici si posibilitati ca si indicatorul cu stationare interzisa. Restrictiile indicatoarelor Oprirea interzisasi Stationarea interzisa nu pot fi anulate de indicatorul Sfarsitul tuturor restrictiilor. 29.Indicator Zona de stationare cu durata limitate si Sfarsitul zonei de stationare cu durata limitate Interzice stationarea peste durata inscriptionata pe panoul partrat pe care este desenat indicatorul. Zona respectiva este delimitata de cele doua indicatoare, putand fi asemuita cu un loc de parcare, dar spre deosebire de acesta nu are spatii amenajate delimitate, iar pozitia vehiculului nu poate fi decat paralela cu marginea drumului si cat mai aproape de marginea din dreapta, iar pe drumul cu sens unic si pe partea stanga. II. 2. MARCAJELE RUTIERE Marcajele rutiere sut reglementate de STAS 18487 din 1985.Acestea impreuna cu alte indicatoare rutiere, contribuie la asigurarea desfasurarii circulatiei pe drumurile publice in conditii de siguranta (daca sunt respectate toti participanctii la traficul rutier).Marcajele pot fi intalnite in localitati, cat si in afara acestora, fiind clasificate in felul urmator: 1-longitudinale 2-transversale 3-alte marcaje :-diverse - laterale II. 2.1. Marcajele longitudinale pot fi executate prin linii continue sau discontinue, simple sau duble. Marcajul cotinuu, simplu sau dublu, are rol de interziere, neputandu-se incalca de catre vehicule, iar marcajul discontinuu (simplu sau dublu)are rol de orientare, putandu-se trece peste acesta, cu respectarea normelor legate in locul respectiv si dupa o prealabila asigurare. Marcajul dublu, continuu alaturi de discontiuu, prevede respectarea semnificatiei marcajului el mai apropiat de vehiculul in sensul de mers, ca si cum celalalt marcaj nu ar exista. Marcajele longitudinale pot fi destinate pentru separarea sensurilor de circulatie, pentru delimitarea benzilor si pentru delimitarea partii carosabile. II. 2.2. Marcajele transversale sunt materializate transversal fata de sensul de circulatie, ele putand fi: - de oprire - de cedare a trecerii - de transversare pentru pietoni - de traversare pentru bicilisti II. 2.3 MARCAJELE DIVERSE SI LATERALE II. 2.3. a) Marcajele diverse pot fi:marcajele de ghidare care arta traseul care trebuie folosit in mod obligatoriu la vehiculede spatii inguste, de spatii interzise, care pot fi cu contur sau fara conturpentru locuri de parcare, pentru statii de troilebuz, autobus si taximeter, pentru interzicerea stationarii, sageti pentru indicarea directiei de mers si prin inscriptii(stop, cedeaza trecerea). II. 2.3. b) Marcajele laterale din cadrul grupei de diverse, se inscriu pe lucrari de arta, pe stalpi, pe copaci, pe culee, pe ziduri de sprijin, pasaje, parapet si bordure. Aceste marcaje laterale se inscriptioneaza pentru a scoate in evidenta periculozitatea locului respective. II. 3. SEMNALE ALE SEMAFORULUI ELECTRIC Semnalele semaforului electric fac parte din semnalele luminoase, permitand sau interzicand, intrarea intr-o intersectie. Semnalele semaforului electric sunt unul din cele trei mijoace de transformare a unei intersectii din nedirijata in dirijata. Singurul semnal al semaforului electric care permite patrunderea in intersectie, este semnalul de culoare verde, celelalte culori (semnale) fiind semnale care interzic patrunderea in intersectie. Prin exceptie la semnalul galben dupa verde, vehiculele surprinse in intersectie sunt atat de aproape de semafor incat nu pot opri in conditii de sigurata, isi pot continua drumu. Atentionam asupra faptului de a se face deosebirea intre semnalul galben dupa verde si semnalul galben dupa rosu, care functioneaza impreuna cu culoarea rosie si care este un semnal de pregatire a pornirii, fara sa se miste vehiculul din loc. In cazul in care sunt aplicate sageti directionale fie pe lentil semaforului, fie sub semafor pe semen aditi onale, conducatorii de vehicule vor circula numai in directia sau directiil indicate sageti. Autovehiculele destinate stingerii incendiilor, salvarii si politiei, jandarmeriei, controlului circulatiei M. A.N.,S. R.I. si S. P.P. in misiune pot circula prin intersectii, chiar daca semnalele luminoase in functie le interzic accesul(trecerea)prin intersectie, au obligatia sa dea semnale speciale de avertizare sonora si luminoasa sis a se asigure ca pot trece. Cand semaforul electric cu trei culori are o lumina verde suplimentara montata la acelasi nivel cu lumina verde normal a semaforului sub forma unei sageti verzi pe fond negru, aprinderea acesteia permite vehiculeor de a-si continua drumul in dreapta indifferent de culoarea lentilelor semaforului electric cu conditia acordarii prioritatii de trecere vehiculelor si pietonilor care au acest drept. II. 4. SEMNALELE LAMPII CU LUMINA GALBENA INTERMITENTA Nu are decat un (simplu)rol de avertizare, obligand la reducerea vitezei si nu de transformare a intersectiei din nedirijata in dirijata. Mentionam ca daca un semafor electric nu functioneaza cu toate culorile si functioneaza doar culoarea galben intermitenta, acesta nu este un semnal in plus dat de semaforul electric, el neputand fi considerat ca semafor electric. ci ca lampa cu lumina galbena. II. 5. SEMNALELE POLITISTILOR RUTIERI Se respecta cu precadere fata de celelalte semne, semnale sau reguli de circulatie, indiferent ca sunt sau nu in concordanta cu acestea. Trebuie retinut ca politistii rutieri prin ridicarea oricaruia din brate vertical, are semnificatia. Atentie oprire pentru toate vehiculele si pietonii care se apropie de locul respectiv, orice directie ar veni. Ca regula de baza trebuie considerat ca bratul politistului rutier ridicat orizontal, semnifica. Stop, pentru toate vehiculele care circula pe sensul intersectat de bratul respectiv. Mentionam ca este gresita ideea legarii semnificatiei ridicarii bratului stang orizontal, de sotp fata si drept orizontal, de stop spate, deoarece politistii rutieri pot opri cu bratul drept orizontal, de stop spate, deoarece politistii rutieri pot opri cu bratul drept orizontal si circulatia vehiculelor care vin din fata lor(atunci cand stau pe acostamentul drumului. Semnificatia semnului facut de politistul rutier cu ambele brate pe langa corp este de oprire a circulatieri-stop fata, spate si liber lateral, dar numai ca o continuare a semnalului facut prin ambele brate ridicate orizontal. Politistii rutieri mai pot face semnalele de grabire a circulatiei, prin rotirea vioaie a bratului, de reducere a vitezei, prin balansarea in plan vertical a bratului, sau de oprire pe timp de noapte prin indreptarea bastonului cu limina rosie, catre vehicului care trebuie sa opreasca. Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opre asca cat mai aproape de bordura sau acostament, la trecerea autovehiculelor politiei si pompierilor aflate in misiune si care au in functiune semnalele acustice si cele luminoase de culoare rosie. Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza si sa circule cat mai aproape de bordura sau acostament, acordand prioritate la trecerea autovehiculelor aflate in misiune a politiei, pompierilor, salvarii, S.R. I.,S. P.P.,Ministerului Justitiei-Directia Generala a Penitenciarelor, procurorilor din Ministerul Public si a Parchetului National Anticoruptie, care au in functiune semnalele specifice sonore si luminoase de culoare albastra. II.6. SEMNALELE AGENTILOR DE CALE FERATA Sunt intalnite la trecerile la nivel cu calea ferata pazite, nepazite sau industriale. La trecerile la nivel cu calea ferata pazita, agent de calea ferata este cantonierul, care in situatia defectarii barierelor sau executarii lucrarilor de intretinere, pot face diverse semnale care trebuiesc respectate cu rigorozitate (oprire, ocolire obstacol).De asemenea la trecerile la nivel cu calea ferata industriala, agentii de cale ferata care insotesc manevra, fac semnale de oprire. II. 7. SEMNALIZAREA DE LA TRECERILE LA NIVEL CU CALEA FERATA. Semnalizarea de la trecerile la nivel cu calea ferata pazite, este facuta prin bariere, semibariere si lumini alternativ intermitente de culoare rosie, avertizare sonora, o lumina de culoare alba intermitenta cu cadenta rara, iar la cele nepazite, de indicatorul Trecere la nivel cu calea ferata simpla sau dubla fara bariere. II. 8. SEMNALELE CONDUCATORILOR DE COLOANE Orice coloana fie de vehicule, fie de pietoni, trebuie sa aiba un conducator de coloana, care raspunde de coloana respectiva, iar semnalele conducatorului de coloana, obliga la oprire, toate celelalte vehicule. II. 9. SEMNALELE CONDUCATORILOR DE VEHICULE Conducatorii de vehicule sau semnale sonore si optice. Semnalele sonore se fac cu claxonul, iar pentru autovehiculele de interventie cu sirena, avand rol de avertizare. Semnalele optice se fac cu lumina farurilor prin schimbarea de cateva ori, de la faza lunga la faza scurta, in situatiile prevazute de lege, cu lampile stop, cu semnalizatoarele de pozitie, iar pentru vehiculele simple si motocicletele cu bratul. II. 10. GRILAJE, PARAPETE SI OGLINZILE CONVEXE DIN LOCURILE LIPSITE DE VIZIBILITATE Grilajele se monteaza intre trotoare si partea carosabila, acolo unde exista tendinta pietonului de a parasi trotoarul si a circula pe partea carobabila, sau (si) a traversa prin locuri nepermise. Ele se mai monteaza la intrare in scolo, gradinite si locuri frecvente de copii, pentru ca in joaca acestia sa nu poata ajunge pe spatiul partii carosabile. Parapetele se monteaza in dreptul santurilor si prapastiilor fiind incriptionate cu marcaje laterale, pentru a scoate in evidenta periculozitatea locului. Oglinzile convexe se monteaza, in locuri lipsite de vizibilitate, cum sunt intersectiile fara vizibilitate, pentru a putea vedea prin oglinda respectiva ceea ce prin vizare directa nu s-ar putea observa. Capitolul III DEPLASAREA VEHICULELOR Orice vehicul isi incepe deplasarea pe drumurile publice prin pornirea de pe loc. III. 1. OBLIGATII LA PORNIREA DE PE LOC ale conducatorului: 1.Sa se asigure de inchiderea usilor. 2.Sa se asigure de pozitia oglinzii sau oglinzilor retrovzoare si daca este cazul, sa le regleze. 3.Conducatorii de autovehicule si pasagerii acestora, care ocupa locuri prevazute prin constructive cu century de siguranta omologate (si in spate).sunt obligati sa le poarte, deci si le vor monta, cu exceptiile de mai jos: - conducatorul autoturismului care executa manevra de mers inapoi - instructorii auto in timpul pregatirii cursantilor - femeia care poarta o sarcina vizibila, daca nu poate ocupa unul dintre locurile din spate si persoanele care poseda scutire medicala referitoare la acest lucru si care trebuie sa poarte asupra lor aceasta scutire - politistul, conducatorul autovehiculelor armatei destinat controlului circulatiei, conducatorul autovehiculelor pompierilor atunci cand sunt in misiune, precum si conducatorii autovehiculelor salvarii - conducatorul si insotitorul acestuia care executa cu autoturismul servicii publice. din poarta in poarta 4.Sa se asigure ca pe drumul public nu se afla vehicule in mers, care prin pornirea de pe loc pot fi stanjenite in deplasare, daca sunt li se acorda prioritate. 5.Semnalizeaza cu semnalizator la stanga, intentia schimbarii pozitiei vehiculului, fata de pozitia initiala, prin pornirea de pe loc. La pornirea de pe loc de pe partea stanga a unui drum cu sens unic, se subintelege ca se semnalizeaza cu semnalizator dreapta. 6.Se slabeste franda de ajutor. 7.In timpul deplasarii cu autoturismul conducatorul auto nu are voie sa foloseasca telefonul mobil cu exceptia existentei instalatiei de. maini libere si nu poate folosi instalatii de sonorizare care depasesc nivelul de zgomot admisse pot folosi mijloace de depistare a radarelor. Mentionam ca ordinea in care sunt date aceste obligatii, reprezinta se ordinea de executare a lor, deoarece verificarea inchiderii usilor si verificarea, eventual reglarea oglinzilor retrovizoare, nu se face dup ace am respectat celelalte obligatii so au pornit de pe loc, ele fandu-se in momentul in care ne-am asezat la volanul autovehiculului. De asemenea slabirea franei de ajutor nu se face in momentul asezarii la volan, din grija de a nu uita si de a pleca cu ea trasa, deci cu autovehicului infranat. Asadar slabirea franei de ajutor se face dup ace am realizat celelalte obligatii si punem autovehiculul in miscare. III.2. REGULA GENERALA A DEPLASARII VEHICULELOR Toate vehiculele se deplaseaza pe drumurile publice numai pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, indifferent ca drumul este cu dublu sens sau cu sens unic. In timpul deplasarii vehiculele sunt obligate sa pastreze o distant suficienta sau corespunzatoare fata de marginea din dreapta a drumului, fata de vehiculele pe langa care, Mentionam ca legea nu prevede nici un fel de distant fixa in timpul deplasarilor in situatiile de mai sus amintite, aceasta fiind lasata la libera apreciere a conducatorului, in asa fel incat sa se poata deplasa in conditii de siguranta si fara a stanjeni deplasarea celorlalte vehicule sau participant la traficul rutier. Singura exceptie facuta de lege in acest sens este obligatia biciclistilor de a pastra o distant de minim 25 m fata de autovehiculul din fata. III.2.1. ORDINEA DE DEPLASARE A AUTOVEHICULELOR DE-A LUNGUL DRUMULUI PUBLIC Se deosebesc doua situatii: cand benzile sunt materializate cand benzile sunt imaginare (randuri) III.2.1. a) ORDINEA DE DEPLASARE A VEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE CAND BENZILE SUNT MATERIALIZATE De-a lungul drumului (nu si in intersectii)cand benzile de circalatie sunt materializate, vehiculele vor circula pe benzi, astfel: In localitati pe banda unu vor circula vehiculele simple, autovehiculele de transport in comun, autovehiculele si mopedele care se deplaseaza cu viteza lenta, indifferent de motivul pentru care o fac pe banda doi vor circula vehiculele care se deplaseaza cu viteza sporita, putand fi folosita pentru depasire(a trece inaintea altor vehicule)de cei care circula pe banda unu pe banda trei nu circula nimeni, ramanand libera pentru depasiri (a trece iaintea altor vehicule)ale celor care circula pe banda doi si pentru interventii (politie, salvare si pomieri in misiune).Se recomanda ca auntci cand band unu este libera sa fie folosita de catre cei care potrivit legii pot circula pe banda doi. Aceasta deoarece o incarcare corecta a benzilor de circulatie se va face intotdeauna dinspre drepta spre stanga, adica numai atunci cand banda unu este incarcata vom circula pe banda doi cu conditia sa circulam mai repede decat cei de pe banda unu. Atunci cand banda doi este si ea incarcata, vom circula pe banda trei, cu conditia ca cei de pe banda trei sa circule mai repede decat cei de pe banda doi(dar numai cat sa trecem inaintea altora).Mentionam ca datorita recomandarilor pe care si noi le-am facut mai sus, a fost necesara aparitia inticatorului. Folositi banda 1 (care din pacate nu este trecut in STAS 18481986 indicator care dupa forma ne dam seama ca este de informare si nu de obligaredaca ar fi de obligare ar avea forma rotunda pe fond albastru. Pe drumurile cu cel mult doua benzi pe sens si ca o a treia band ape care este amplasata linia tramvaiului langa axa drumului, conducatorii de vehicule pot folosi aceasta banda cu obligatia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia. In afara localitatilor Toate vehiculele, indifferent de viteza de deplasare, sunt obligate sa circule numai pe banda unubanda doi ramanand libera pentru depasire si interventii. Pe autostrazi sunt interzise circulatia autovehiculelor cu bagarite sau mase depasite, cu exceptia celor autorizate de autoritatea competent, a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cause, nu pot depasi viteza de 50 kmh, precum si invatarea conducerii unui vehicul, incercarile prototipurilor de sasiuri si de vehicule cu motor, manifestatiile, defilarile, caravanele publ icitare, antrenamentele, conpetitiile sportive de orice fel de categorie. Pe autostrada contucatorului auto ii este interzis: sa circule sau sa stationeze pe banda de urgent sa efectueze manevra de intoarcere sau de mers inapoi ori sa patrunda in zona mediana, inclusive pe racordarile dintre cele doua parti carosabile sa remorcheze un autovehicul ramas in pana dicolo de cea mai apropiata iesire de pe autostrada ori sa intre pe autostrada cu un autovehicul remorcat. Daca drumurile publice sunt prevazute cu pista obligatorie pentru biciclisti, acestia, precum si mopedistii sunt obligati sa le foloseasca. Daca un drum este prevazut cu o banda destinata vehiculelor lente sau transportului public de personae, semnalizata ca atare, acestea vor circula numai pe acea banda. Pietonii si conducatorii vehiculelor trase sau impinse cu bratele vor circula pe partea stanga in sensul de mers cat mai aproape de marginea drumului. III.2.1. b) ORDINEA DE DEPLASARE A VEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE CU BENZI IMAGINARE (pe randuri) Toate vehiculele indifferent de viteza de deplasare atat in localitati cat si in afara acestor, vor circula numai pe randul unu, randul doi ramanand liber pentru depasire si interventii. Se poate observa ca atunci cand circulatia se desfasoara pe randuri (benzi imaginare) nu se face o deosebire intre deplasarea in localitati sic ea din afara localitatilor, toate vehiculele fiind obligate sa foloseasca randul din dreapta, indiferent viteza de deplasare, pentru a putea permita executarea manevrei de depasire. III.2.1. c) OGLIATII LA SCHIMBAREA BENZILOR DE CIRCULATIE 1.Se asigura ca pe band ape care intentioneaza sa se intre, nu circula vehicule care prin patrunderea pe banda respective sunt stanjenite in deplasare. Daca sunt li se va acorda prioritate. Mentionam ca desi in textul de lege nu este prevazut la pierderea prioritatii ca schimbarea de banda este una din ele, faptul ca benzile materalizate sunt considerate ca niste drumuri in sine si deci schimbarea unei benzi cu alta este echivalenta cu schimbarea unui drum cu altul, raman la convingerea ca schimbarea benzilor de circulatie este una din situatiile de pierdere a prioritatii (caz de lege ferenda). 2.Se semnalizeaza intentia schimbarii pozitiei de mers a vehiculului in vederea schimbarii benzii de circulatie, respectandu-se distant minima de semnalizare (cel putin 50 m in localitati sic el putin 100 m in afara localitatilor). 3.In cazul in care este nevoie de schimbarea mai multor benzi, se vor respecta obligatiile de mai sus pentru fiecare banda schimbata. In concluzie se vor face trecerea succesiva de pe o banda pe alta, cu respatarea oglibatiilor pentru fiecare banda schimbata (nu se taie benzile). 4.Obligatiile sunt absolute aceleasi indifferent partea catre care se schimba banda. Singura deosebire fiind doar semnalizarea din parte ape care schimbam banda. Prin distant minima de semnalizare, se intelege distant pe care vehiculul trebuie sa o parcurga cu semnalizatorul in functiune, fara a-si schimba pozitia de mers, deci distant din locul din care va incepe semnalizarea si pana in locul cand se incepe schimbarea pozitiei de mers. Atentionam ca este obligatorie semnalizarea oricare schimbari a pozitiei vehiculului fata de pozitia anterioara(initiala) oricat de mica ar fi schimbarea de pozitie, oricare ar fi partea catre care se va schimba pozitia, sau motivul care a determinat schimbarea pozitiei. Aceste schimbari de pozitie care ar trebui semnalizate, se refera la schimbarea pozitiei raportate la paralelismul celor doua laturi ale drumului public, sau alegerea unei variante (intentii) din mai multe posibile si nu se semnalizeaza sinuozitati drumului (curbele). Canda band ape care se circula se termina, cei de pe aceasta banda sunt obligati sa acorde prioritate celor care circula pe canda care vor sa intre. De asemenea, daca intre doua vehicule care circula pe benzi paralele in acelasi sens si intre ei exista o banda libera, cei care vor intra primii pe aceasta banda, vor fi cei care circula pe banda din stanga. III.3. VITEZELE DE DEPLASARE Viteza de deplasare trebuie sa fie o viteza care sa asigure deplasarea vehiculelor in conditii de siguranta, in functie de drumul parcurs, conditiile de vizibilitate, conditiile atmosferice si persoana aflata la volan. Legea a stabilit viteza maxima de deplasare a autovehiculelor (nu si pentru vehiculele simple),diferentiat pe tipuri, in functie de locul in care circulate (in localitati si in afara acestora). Conducatorii de vehicule trebuie sa adapeteze viteza de deplasare in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poate efectua orice manevra legala care nu poate fi depasita in nici o situatie. Administratorul drumului public este obligat sa stabileasca cu acordul politiei, regimul de viteza pe sectoarele de drum aflate in administrarea sa in functie de caracteristicile drumului si de intensitatea traficului. Legea stabiilind aceste viteze de deplasare pin insasi denumirea lor. maxime, nu pot fi depasite in nici un fel de situatie, neexistand exceptii. De asemenea prin stabilirea lor, nu inseamna ca si oblige la folosirea lor, aceasta putand fi facuta numai daca drumul permite si in plus se mai indeplinesc urmatoarele conditii: 1.experienta pentru sesizarea momentelor si locurilor periculoase 2.acomodarea cu autovehiculul condus 3.o atentie distributive si cumalativa continua 4.starea pshi-fizica buna, de care depend atentia si reflexele 5.starea tehnica a autovehiculului care sa fie perfecta III.3.1. VEITEZELE MAXIME LEGALE Limitele maxime de viteza cu care autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice sunt: in localitatii 50kmh. Pe anumite sectoare de drum, in interiorul localitatiilor administratorul drumului, impreuna cu organele de politie pot stabili pentru autoturisme, prin indicatoare, limitele maxime de viteza care nu pot depasi 80kmh in afara localitatiilor: - pe autostrazi,130 kmh - pe drumurile de trafic international si cele expres 100 kmh - pe celelalte categorii de drumuri,90kmh In functie de categoria din carte fac parte autovehiculele, vitezele maxime admise in afara localitatilor se limiteaza astfel: autovehiculele din categoriile A si B 130kmh pe autostrazi, 100kmh pe drumurile cu trafic international si cele expres, 90kmh pe celelalte categorii de drumuri autovehiculele din categoriile C, D si subcateogria D1 110 kmh pe autostrazi 90 kmh pe drumurile de traffic international si cele expres 80 kmh pe celelalte categorii de drumuri autovehiculele din subcategoriile A1,B 1 si C1 90 kmh pe autostrazi, 80kmh pe drumurile de traffic international si cele expres 70kmh pe celelalte categorii de drumuri autovehiculele:tractoare si mopede 45kmh Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10kmh mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator. Viteza maxima admisa pentru autovehiculele cu masa sau gabarite depasite ori care transporta produse periculoase este de 40kmh in localitati si 70kmh in afara localitatilor. Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele a caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau efectueaza pregatirea practica in vederea obtinerii permisului de conducare este cu 20 kmh mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. Conducatorii autovehiculelor sunt obligati sa se conformeze restrictiilor impuse de indicatorul. Limitare de viteza pe sectoarele de drum unde acestea actioneaza. Autovehiculele care fac parte din categoriile pentru care este prevazuta o viteza maxima inferioara vor fi conduse pe banda de langa bordure sau acostament, pentru a permite celorlalte autovehicule sa circule cu viteza maxima admisa. Daca latimea insuficienta, profilul sau starea partii carosabile nu permite, datorita intensitatii circulatiei din sens opus, depasirea cu usurinta si fara pericol a unui vehicul lent, lung sau greu ori obligat sa respecte o limita inferioara de viteza, conducatorul unui astfel de vehicul este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa elibereze banda de indata ce este posibil pentru a lasa sa treaca vehiculele care il urmeaza. In scopul inlesnarii deplasarilor pe drumurile din afara localitatilor cu o singura band ape sens, conducatorul vehiculului lent, lung sau greu este obligat, cu exceptia cazului in care depaseste ori se pregateste sa depaseasca, sa mentina o distant suficienta fata de vehiculul care il precede, pentru ca ceilalti conducatori sa poata folosi, fara pericol, intervalul astfel creat. Aceasta dispozitie nu este apicabila cand circulatia este foarte intense sau in locurile unde depasirea este interzisa. III.3.2. REDUCEREA DE VITEZA Legislatia in vigoare stabileste cazurile in care conducatorul de autovehicule este obligat sa reduca viteza. La reducerea vitezei conducatorului autovehiculului trebuie sa tina cont de conditiile de drum, de conditiile de traffic, de conditiile meteorologice si de posibilitatile personale, correct appreciate(presupunand autovehiculul in perfecta stare),deoarece este cunoscut faptul ca atunci can partea carosabila este umeda, un autovehicul care circula cu aceeasi viteza, are un spatiu sit imp de franare aproape dublate, fata de circulatia un drum astfel uscat. De exemplu, la viteza la 80kmh, pe un drum astfel uscat distant de franare este cu 35m, iar timpul de franare este de 3-4 secunde. Pe acelasi drum, dar cu partea carosabila umeda, la viteza de 80kmh, distant de franare este de 70m, iar timpul de franare este de 6-7 secunde. De asemenea trebuie avut in vedere ca in aprecierea spatiului de franare, trebuie inclusa si distant parcursa in timpul de reactive, adica din momentul in care conducatoru sesizeaza obstacolul neprevazut, pana in momentul in care conducatorul incepe sa franeze. Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum sic ea impusa prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimul de viteza stabilit conform legii se constata de catre politistii rutieri, cu mijloacele tehnice omologate si verificate metrologic. Administratorul drumului public este obligat sa instaleze indicatoare pentru regulamentarea regimului de viteza. In afara localitatilor, inaintea situatiilor mijloacelor de transport public de personae sisau a trecerilor de pietoni, la o distant de 100m fata de acestea, administratorul drumului este obligat sa realizeze amenajeri rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor. Se interzice conducatorilor de vehicule sa reduca brusc viteza ori sa efectueze 30kmh in localitati sau 50kmh in afara localitatilor, in urmatoarele situatii: a)la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata b)in curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau in care vizibilitatea este mai mica de 50m c)la trecerea pe langa grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indifferent daca acestea se afla in mers sau stationeaza pe partea carosabila a drumurilor cu o singura banda de circulatie pe sens d)la trecerea pe langa animale care sunt conduse pe partea carosabila sau pe acostament e)cand partea carosabila este acoperita cu polei, gheata, zapada batatorita, mazga sau piatra cubica umeda f)pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare g)in zona de actiune a indicatorului de avertizare. Copii in intervalul orar 7,00-22,00,precum si indicatorului. Accident h)la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, cand drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, in imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa se angajeze in traversare i)la schimbarea directiei de mers prin viraje j)cand vizibilitatea este sub 100m in conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente. III.3.3. CAZURILE DE REDUCERE A VITEZEI ALTELE DECAT CELE PREVAZUTE LA ART. CARE SE REFERA LA REDUCERILE VITEZEI In legislatia noastra rutiera, cazurile in care conducatorul autovehiculului este obligat sa reduca viteza, sunt prevazute, dar tot prin acelasi regulament se mentioneaza in mod expres si alte cazuri de reducere a vitezei in alte articole, care se ocupa de cu totul alte problem legate de circulatia rutiera, dar pe langa aceste problem prevad si reducerea de viteza. Aceste cazuri de reducerea vitezei sunt. - la culoarea galben care functioneaza singura, intermitent, conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza si sa respecte regulile de circulatie aplicabile pentru acea zona - politistul rutier prin miscarea bratului in plan vertical, obilga la reducerea vitezei autovehiculului -,,semnalizarea cu mijloacele de mai sus(semnalizarea facuta de vehicule cu mijloace sonore sau optice pentru prevenirea pericolelor nu scuteste pe conducatorul vehiculului de obligatia micsorarii vitezei si luarii tuturor masurilor pentru evitarea accidentelor. - pe timpul noptii, in cazul in care din sens contrar se apropie un autovehicul, conducatorul autovehiculului este obligat ca de la o distant de cel putin 200m sa foloseasca luminile de intalnire concomitant cu reducerea vitezel - la apropierea vehiculelor destinate stingerii incendiilor, salvarii si politiei (cu luminile albastre intermitente in functiune) in misune (acoperirea prin intalnire sau in depasire) celelalte vehicule isi vor micsora viteza si vor circula cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului (chiar vor opri daca altfel nu poate fi inlesnita trecerea acestora) - in cazul unor defectiuni survenite pe parcurs, dupa ce s-a incercat remedierea defectiunii, iar aceasta nu a putut fi facuta pe loc, iar autovehiculul mai poate circula, va putea merge la cel mai apropiat punct de reparare sau garaj, cu o viteza care sa-I asigure evitarea oricarui accident. - pe langa prevederile de mai sus, tot prin obligatii legale se reduce viteza pentru asigurare la intalnirea indicatorului. Cedeaza trecerea, iar la indicatoarele de avertizare fiind vorba de avertizare pentru locuri periculoase, prima obligatie este reducerea vitezei, daca legea nu prevede in mod expres (si) alte obligatii. Capitolul IV PRIORITATEA SI PIERDEREA PRIORITATII Prioritatea este dreptul pe care il are un vehicul de a trece inaintea altui vehicul atunc cand se intalnesc. Pierderea prioritatii este situatia inversa prioritatii, pentru ca in cazul intalnirii a doua vehicule, unu are prioritate, iar celalalt pierde prioritatea. Reguli de prioritate si de pierderea prioritatii, sunt de o importanta deosebita, pentru ca in afara faptului ca nerespectarea lor este unul din principalele cauza care duc la producerea de accidente cu urmari deosebit de grave (pierderi de vieti omenesti, distrugeri de bunuri) aplicarea lor trebuie facuta in fractiuni de secunda, deci fara timp de gandire(automat, instantaneuu). Conducatorii vehiculelor in deplasarea lor trec prin diverse locuri, in aceste locuri intalnidu-se cu alta vehicule, iar in acea fractiune de secunda amintita mai sus, trebuie sa stie ce prioritate aplica in locul respective si in ce situatie se afla fata de cei cu care s-a intalnit (are prioritate, pierde prioritate, al catelea trece). Din motivele aratate mai sus, sustinem ca trebuie cunoscuta perfect prioritatea si pierderea prioritatii in mod theoretic, pentru a putea fi pusa in practica in fractiunea de secunda amintita, fara greseala. Mai trebuie tinut cont ca aplicarea regulilor de prioritate si de pierderea prioritatii, legea nu face deosebire intre tipurile de vehicule. In momentul in care legea prevede ca avem sau pierdem prioritatea, aceasta o avem sau o pierdem fata de orice vehicul, indiferent ca este autovehicul sau vehicul simplu si numai intr-un singur caz fata de pietoni (la trecerile semnalizate cu indicatoare sau marcaje de trecere pentru pietoni). Acordarea prioritatii este facuta in doua feluri, prin lege si prin indicatoare. Prin lege, atunci cand legea stabileste anumite locuri si situatii in locurile stabilite in care se aplica o anume prioritate si fara sa fie necesar de ceva care sa arate ca avem sau pierdem prioritatea, se aplica acea prioritate (ex:prioritatea de dreapta, prioritatea in rampa, prioritatea la sens giratoriu). Prin indicatoare, atunci cand se stabilesc anumite indicatoare la care avem prioritate si altele la care pierdem prioritatea, si in funcie de indicatoarele intalnie avem sau pierdem prioritatea(ex:prioritatea drumului cu prioritate si prioritatea la drum ingustat). In cardul cursului vom trata fiecare fel de prioritate cu locul in care se aplica, cu felul in care este acordata(prin lege sau indicator)si cu tehnica aplicarii prioritatii respective. IV.1. REGULILE DE PRIORITATE IV.1.1. PRIORITATEA DE DREAPTA(GENERALA) Este o prioritate acordata prin lege. Se aplica in intersectiile cu circulatie nedirijata si in toate cazurile de egalitate. Atunci cand doua sau mai multe vehicule se apropie simultan de o intersectie nedirijata sau se afla intr-o situatie de egalitate, primul va trece cel care vine din dreapta. Nu insistam asupra intersectiilor nedirijate pe care le vom trata intr-un capitol viitor, dar trebuie retinut ca in acestea se aplica prioritatea de dreapta. Insistam aspura situatiilor de egalitate, in care de asemenea se aplica regula prioritatii de dreapta. Se considera ca atunci cand doua sau mai multe vehicule, se intalnesc intr-un anumit loc(indiferent locul in care se intalnesc) si au drepturi egale sa treaca prin locul respective, ele se afla in situatia de egalitate. Trebuie retinut ca situatiile de egalitate pot fi intalnite si in intersectiile dirijate. In aceasta situatie, egalitatile sunt rezovate prin regula prioritatii de dreapta. Cea mai frecventa situatie i ntalnita pe drumurile publice o avem atunci cand doua vehicule vin din sensuri opuse intr-o intersectie, indiferent ca intersectia este dirijata sau nedirijata, iar unul din ele vireaza la stanga, celalalt fie ca merge pe directia drept inainte, fie ca vireaza la dreapta. Vehiculul care vireaza la stanga, prin acesta manevra(miscare)ajunge sa il aiba in dreapta pe cel care va circula pe sens opus, cu care a fost in egalitate, deci caruia trebuie sa acorde prioritate de dreapta in situatia de egalitate creata. Un alt caz de egalitate este atunci cand intr-o intersectie se intalnesc doua autovehicule din grupa de prioritate speciala, in orice combinative(politie cu salvare, politie cu pompieri, salvare cu pompieri).Pentru ca aceste autovehicule cand sunt in misiune, au aceleasi drepturi de a trece inaintea celorlalte vehicule, intre ele este o situatie de egalitate, rezolvata prin prioritatea de dreapta(indiferent ca din dreapta vin autovehiculele desitnate stingerii incendiilor, salvarii sau politiei). Este logic ca in intersectiile nedirijate si in toate cazurile de egalitate, pierd prioritatea vehiculele care vin din tanga, fara de cele care vin din dreapta. IV.1.2. PRIORITATEA DRUMULUI CU PRIORITATE, este o prioritatea acordata de indicatoare avand sau pierzand prioritatea in functie de semnificatia indicatoarelor intalnite. Vehiculele care circula pe un sector de drum la inceputl caruia intalnesc indicatorul. Drum cu prioritate, sau inaintea intersectiilor din afara localitatilor intalnesc indicatorul. Intersectie cu un drum fara prioritate, vor circula prin intersectie ca sic and s-ar afla pe culoare verde a unui semafor electric, avand prioritate de drum cu prioritate fata de vehiculele care circula pe drumurile care intersecteaza drumul cu prioritate si care ca sa cunoasca daca pierd piroritatea, in mod obligatoriu vor intalni indicatorul. Oprire sau. Cedeaza trecerea. Pentru drumurile care intersecteaza drumurile cu prioritate nu exista exceptie, ele asa cum am aratat mai sus, ele avend instalate unul din indicatoarele de pierdere a prioritatii de sus mentionate. Faptul ca se circula pe drum cu prioritate, in afara localitatilor, este confirmat de indicatorul. Intersectie cu un drum fara prioritate, dar nu este obligatorie montarea acestui indicator, iar in localitati in majoritatea cazurilor, faptul ca se circula pe druml cu prioritate, se deduce prin recunoasterea dupa forma, din spate, a indicatoarelor,,Oprire si atunci. Cedeaza trecerea care au o forma specifica, inconfundabila. Atunci cand drumul cu prioritate isi schimba directia de mers intr-o intersectie, in mod obligatoriu se confirma drumul cu prioritate prin montatea indicatorului. Drum cu prioritate pe ambele sensuri si sub fiecare indicator, atat sub cele de prioritate, cat si sub cele de pierdere a prioritatii, se monteaza semen aditionale care arata directia drumului cu prioritate(cu configuratia locului).Datorita acestei reguli se subintelege ca atunci cand se intalnesc indicatoare de reglementare a prioritatii la intersectie (drum cu prioritate, oprire, cedeaza trecerea)fara semene aditionale sub ele, drumul cu prioritate nu-si schimba directia de mers in intersectie. Indicatorul. Oprire se monteaza in intersectiile unde patrunderea in intersectie este lipsita de vizibilitate, obligand conducatorii de vehicule sa opreasca si stand pe loc, sa se asigure daca pe drumul cu prioritate circula vehiculel, daca circula li se acorda prioritate indiferent din ce parte vin. Oprirea la acest indicator nu este conditionata de existent unui vehicul pe drumul cu prioritate, ea facandu-se la marcajul de oprire, sau in lipsa acestuia la coltul intersectiei, fara a-l depasi. Acordarea prioritatii vehiculelor care circula pe drumul cu prioritate, la acest indicator, am aratat mai sus, ca se face indiferent din ce parte vin si este gasita idea ca acordarea prioritatii se va face in functie de band ape care circula vehiculul pe drumul cu prioritate. Este normal ca atunci cand se vireaza la dreapta pe un drum cu prioritate care are linii de tramvai pe mijloc, scuar sau mai mult de doua benzi pe sens, sa nu fie nevoie sa se acorde prioritate vehiculelor care vin din dreapta, deoarece patrunderea pe drumul cu prioritatea vehiculelor care vireaza la dreapta nu le influenteaza cu nimic in deplasarea lor. Indicatorul. Cedeaza trecerea se instaleaza in intersectiile in care patrunderea in intersectie este cu vizibilitate, obligand conducatorul de vehicul sa reduca viteza si circuland cu viteza redusa sa se asigure daca pe drumul cu prioritate circula vehicule, daca circula li se acorda prioritate in aceleasi conditii de la indicatorul. Oprire, indiferent din ce parte vin. Mentionam in mod deosebit, sa se tina cont de faptul ca intersectiile in care se aplica prioritatea drumului cu prioritate, sunt intersectii cu circulatie dirijata si ca singurele indicatoare care transforma o intersectie nedirijata in dirijata, sunt indicatoarele de reglementare a prioritatii intrebuintate in aplicarea prioritatii drumului cu prioritate(cele de mai sus).Este gresita idea ca intersectiile cu circulatie nedirijata nu pot avea nici un fel de indicatoare, sau ca existent unui alt indicator decat cele de reglementare a prioritatii la intersectie, ar transforma-o in intersectie cu circulatie dirijata. Intersectiile nedirijate pot avea aceleasi indicatoare ca si intersectiile dirijate, in afara celor de reglementare a prioritatii la intersectie, care ar transforma-o in intersectie dirijata. Mentionam de asemenea ca indicatorul,,Sfarsitul de prioritate, nu este un indicator de pierdere a prioritatii, el atatand numai ca se termina drumul cu prioritate si ca urmatoarea intersectie va fi cu drumuri de aceeasi categorie(adica se va aplica regula prioritatii de dreapta). IV.1.3. PRIORITATEA FARA DE CIRCULATIA DIN SENS INVERS este o prioritate acordata prin inicatoare, aplicandu-se pe sectoarele de drum ingustat, unde nu au loc sa circule doua vehicule unu pe langa celalalt, indiferent natura ingustarii, cu character permanent (poduri)sau temporar (lucrari) si unde este necesara reglementarea prioritatii la drum ingustat, reglementare care se face prin instalarea celor doua indicatoare,,Prioritatea fata sau pentru circulatia din sens invers. Au prioritate, vehiculele care intalnesc indicatorul. Prioritate fara circulatia din sens invers, ceilalti ca sa cunoasca daca pierd prioritatea, intalnesc indicatorul. Prioritate pentru circulatia din sens invers. Pot aparea semen aditionale cu siluetele autobuzului sau autocamioanelor. In aceasta situatie, semnul additional arata la cine se refera indicatourul, deci vor pierde prioritatea numai autovehiculele a caror silueta apare pe semnul additional, celelalte nepierzand prioritatea. Situatii ca cele aratate mai sus apar atunci cand ingustarea drumului public, nu este atat de accentuate, incat sa nu permita decat circulatia unui singur vehicul prin locul respective. Semnul additional cu silueta autobuzului si autocamionului se monteaza numai sub indicatoarele. Prioritate pentru circulatia din sens invers. Deosebirea ca denumire intre cele doua indicatoare mai sus mentionate, se datoreste unui singur cuvant la fiecare dintre ele (fata si pentru),semnificatia este insa complet diferita, unul aratand prioritatea, celalalt aratand ca pierde prioritatea. De astfel analizand si forma acestor indicatoare, ajungem la aceeasi concluzie, pentru ca un indicator rotund, cu chenar rosu, pe fond alb, nu poate decat interzice sau restriction, pe celalalt avand o forma patrata, pe fond albastru nu poate nici interzice nici restrictiona. IV.1.4. PRIORITATEA DE RAMPA este o prioritate acordata prin lele, aplicandu-se pe sectoarele de drum cu delivitati, unde nu au loc sa circule doua vehicule unul langa celalalt, avand prioritate vehiculele care urca fata de cele care coboara. Aceasta prioritate a fost creeata pentru a nu oblige vehiculele care circuland in rampa, din cauza imposibilitatii trecerii a doua vehicule unul pe langa celalalt, in locul respective, sa opreasca, stiind faptul ca doupa oprire este mult mai greu sau uneori imposibil sa se porneasca urcarea in rampa, fata de cel care oprind la coborare, pornirea nu constituie un ipediment. IV.1.5. PRIORITATEA SPECIALA Este o prioritate acordat prin lege i o au autovehiculele destinate poliiei, stingerii incendiilor salvrii, jandarmeriei. S. R.I. S. P.P. M. Ap. N.,Jandarmeriei, M. J. M. P.R, D. N.A, Protectiei civile, aflate in misiune. fa de celelalte vehicule n orice situaie se ntlnesc. precum si tramvaiele in mers - dar (tramvaiele) cu respectarea celorlalte dispozitii din Regulament. Aceste vehicule sunt dotate cu mijloace speciale de avertizare, optica si acustica - girofare rosii (politie si pompieri) si albastre (celelalte). La trecerea vehiculelor cu girofare rosii sau rosu si albastru conducatorii celorlalte vehicule au obligatia sa opreasca iar la trecerea celor cu girofare albastre, conducatorii celorlalte vehiculele, au obligatia de a reduce viteza si a circula cit mai pe dreapta. IV.2. REGULI DE PIERDERE A PRIORITATII Dupa cum s-a vazut in cele expuse mai sus, situatiile inverse prioritatilor mentionate, au corespondenta in cazurile de pierderea prioritatii, insemnand pierdere de prioritate. Se pierde prioritatea in urmatorarele situatii: 1-vehiculele care circula din stanga, fata de cele care circula din dreapta intr-o intersectie nedirijata si in toate cazurile de egalitate 2-vehiculele care intalnesc unul din indicatoarele. Oprire. Cedeaza trecerea fata de vehiculele care circula pe drum prioritar indiferent din ce parte circula 3-vehiculele care intalnesc indicatorul. Prioritate pntru circulatia din sens invers fata de vehiculele care circula pe sens opus 4-vehiculele care coboara panta fata de vehiculele care in rampa atunci cand nu au loc sa circule doua vehicule pe unul pe langa celalalt 5-vehiculele care intalnesc autovehiculele politiei, pompierilor, jandarmilor in misiune, salvarii cand se deplaseaza la interventie, precum si ale S. R.I. si S. P.P etc. in orice situatie le intalnesc, precum si tramvaie in mers numai in intersectii nedirijate ori in cuzuri de egalitate. In afara acetor cazuri, mai avem si alte cazuri de pierderea a prioritatii pe care le putem numi tipice, neavand correspondent in cazurile de prioritate. - PIERD PRIORITATEA VEHICULELE CARE PORNESC DE PE LOC SAU CARE IES DIN CURTI, GANGURI, GARAJE SAU LOCURI DE PARCARE, fata de toate vehiculele aflate in mers pe drumul public, indiferent din ce parte vin. - PIERD PRIORITATEA VEHICULELE CARE SCHIMBA BANDA DE CIRCULATIE, fata de vehiculele care circula pe banda pe care vor sa intre(caz de lege ferenda).Condiseram situatia de mai sus, ca o situatie a pierderii prioritatii si nicidecum asa cum se interpreteaza si se aplica, ca o neasigurare la schimbarea pozitiei de mers a vehiculelor. Schimbarea de banda este similara cu schimbarea unui drum cu alt drum, benzile de circulatie fiind assimilate cu niste drumuri in sine. - PIERD PRIORITATEA VEHICULELE CARE EXECUTA VIRAJUL LA STANGA, fata de cele care circula din sens opus. - PIERD PRIORITATEA VEHICULELE CARE EXECUTA MANEVRA DE INTOARCERE, fata de cele care se afla in mers pe drumul public - Conducatorii care circula in acelasi sens pe banda unu cu autovehicule din sfera regulate de transport public de personae la aproprierea de o statie semnalivata cu aveola are obligatia sa reduca viteza si la nevoie sa opreasca pentru a permite repunerea in miscare autovehiculului din statie. - PIERD PRIORITATEA TOATE VEHICULELE (inclusive tramvaile din grupa de prioritate speciala),fata de pietonii care traverseaza prin locurile semnalizate, cu treceri pentru pietoni. - Pierd prioritatea vehiculele fata de pietonul care traverseaza drumul public prin locuri special amenajate, marcat si semnalizat in mod corespunzator, ori la culoarea rosie a semaforului electric destinat lui, atunci cand pietonul se afla pe sensul de mers al vehiculului. - Pierd prioritatea vehiculele care urmeaza sa intre intr-o intersectie cu sens giratoriu fata de vehiculele care circula in aceasta intersectie. - Prierd prioritatea vehiculele care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral de categorie interioara. - Pierd prioritatea vehiculele care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral de categorie interioara. - Pierd prioritatea vehiculele care efectueaza viraj spre stanga sau spre dreapta si se intersecteaza cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete semnalizata ca atare. - Pird prioritatea vehiculele care circula pe banda 1 fata de autovehiculele de transport public de personae, atunci cand acestea ies din statiile cu aveole sau se pun in miscare din statiile fara aveole, daca au semnalizat corespunzator si s-au asigurat ca nu pun in pericol circulatia vehiculelor. - Pierd prioritatea vehiculele care patrund in intersectia dintre un drum public si au drum inchis circulatiei publice, venind dep e drumul inchis circulatiei publice. Capitolul V CIRCULATIA IN INTERSECTII INTERSECTIE se numeste orice intretaiere de drumuri indiferent forma sub care se intersecteaza, sau marirea drumurilor intersectate. Atat forma intersectiei cat si marimea drumurilor, nu influenteaza asupra reglementarii si aplicarii regulilor de circulatie intr-o intersectie. V.1.ZONA DE PRESELECTARE Toate intersectiile au zona de preselectare, care este portiunea de 50m, pana la coltul intersectiei, pe sensul de mers, pe fiecare drum care patrunde in intersectie. In zona de preselectare, nu se poate schimba pozitia de mers a vehiculului si in cazul in care s-a ocupat un loc gresit fata de directia de mers dorita acesta nu mai poate fi modificat in zona de preselectare continundu-se drumul conform locului in care se alfa. Mentionam faptul ca zona de preselectare, nu difera ca marime in localitati si in afara acestora. Indiferent ca intersectia este in localitati sau in afara ei, zona de preselectare ramanea aceeasi, fiind ultimii 50m, pe sensul de mers, pana la coltul intersectiei, ai drumului care patrunde in intersectie. Interzicerea schimbarii pozitiei de mers in zona de preselectare nu este conditionata de existent altor participanti la traficul rutier, sau incomodarea lor, cum de altfel nu este conditionata nici de existent marcajelor. Indiferent ca benzile sunt materializate sau imaginare interzicerea schimbarii pozitiei de mers in zona de preselectare ramane aceeasi. Faptul ca benzile materializate, marcajele care delimiteaza benzile si care de-a lundul drumului in generealsunt discontinue, iar in zona de preselectare sunt continue, nu face decat sa intareasca regula de a nu schimba pozitia de mers in zona de preselectare pentru ca si in cazul benzilor imaginare (circulatia pe randuri),interzicerea ramane aceeasi. Intersectiile pot avea sau nu marcaje (benzi materializate sau benzi imaginare).Marcajele din intersectii nu influenteaza asupra faptul ca intersectia este sau nu dirijata. Se cunoaste faptul ca in cardul mijloacelor de transformare a intersectiei nedirijate in dirijata, nu sunt incluse marcajele. Marcajele prin inscriptia. Stop sau simbolul de. Cedare a trecerii insotesc introtdeauna indicatoarele de reglementare a prioritatii cu semnificatia respeciva,(oprire sau cedeaza trecerea). Rolul marcajelor intr-o intersectie este de a ocupa locul corespunzator directiei de mers dorita, in zona de preselectare dupa cum urmeaza: 1-Cand benzile sunt materializate: Nu se poate generalize, pentru ca intr-o intersectie pot aparea mai multe benzi fata de alta, sau sagetile inscriptionate pe benzi sa arate intr-o intersectie intr-un fel si in alta altfel, de aceea ocuparea locului in zona de preselectare in intersectiile cu benzi materializate se face in functie de sitatia de la fata locului, respectand indicatorul de selectare a circulatiei pe directii de mers si sageti inscriptionate pe fiecare banda. Ocupare locului in functie de directia de mers dorita, intr-o intersectie cu benzi materializate, este mai mult usoara(mai simpla) decat in intersectiile cu benzi imaginare, asa cum se va observa in continuare. Trebuie avut in vedere insa, ca in proportie de 99 din cazuri, banda din dreapta permite virajul la dreapta, iar banda din staga permite virajul la stanga, insistam aspura acest situati i, pentru ca inceprea selectari atunci cand se va schiba directia de mers in intersectii, sa se faca din timp, iar indicatorul de selectare a circulatiei pe directii de mers si sagetile inscriptionate pe benzi sa nu se faca decat confirmarea incardari corecte. 2.-Cand venzile sunt imaginare-circulatie pe randuri: La intersectiile fara marcaje se tine cont ca benzile fiind imaginare nu pot exista decat maximum doua benzi, oricat de lat ar fi drumul si conducatorii vehiculelor vor ocupa din mers, inainte de a intra in zona de preselectare, umatoarele pozitii: - vehiculele care vor vira la dreapta ocupa randul din stanga - vehiculele care vor vira la stanga ocupa randul din stanga - vehiculele care vor merge inainte pot ocupa oricare din randuri. Daca in aceste intersectii exista traseu de tramvai si intre sina din dreapta si trotuar nu exista spatiu sugicient pentru ocuparea a doua randuri, chiar s-ar putea forma al doile rand, daca pe linia de tramvai, aceasta nu se permite, toti conducatorii de vehicule, indiferent de directia de mers dorita, vor ocupa un singur rand alaturi de linia de tramvai. In concluzie, indiferent ca in momentul in care se preselecteaza, circula sau nu tramvaiul, nu se preselecteaza pe linia de tramvai. V.2. CLASIFICAREA INTERSECTIILOR Dupa modul de reglementare si de aplicare a regulilor de circulatie, intersectiile se impart in: - intersectii cu circulatie dirijata - intersectii cu circulatie nedirijata. V.3. CIRCULATIA IN INTERSECTIILE DIRIJATE Dupa felul de dirijare, intersectiile se impart in. a)intersectii dirijate de semnalul agentilor de ciruclatie b)intersectii dirijate de semnalele semafoarelor electrice c)intersectii dirijate de indicatoare pentru reglementarea prioritate la intersectie(atentionam din nou ca sunt singurele indicatoare care pot transorma intersectiile din nedirijate in dirijate si ca celelalte indicatoare nu au acest rol) d)intersectii cu sensul giratoriu. In cazul unui conflict de dirijare(intr-o intersectie pot exista doua sau chiar trei mijloace de tranformare a intersectiei din nedirijata in dirijata),orinea de respectare a felului de dirijare este ordinea dupa care au fost enuntate mai sus, adica semnalele politistiilor rutieri anuleaza semnificatia semnalelor semaforului electric si indicatoarelor de reglementare a prioritatii la intersectie, la randul lor semnalele semaforului electric anuleaza semnificatia indicatoarelor de reglementare a prioritatii in intersectie. Trebuie mentionat ca semafoarele special de avertizare liminoase sisau sonore (rosu pentru autovehiculele politiei si pompierilor si albastru pentru toate autovehiculele de interventie in misune),au prioritate fata de semnalele agentului de circulatie. Indicatoare de prioritate 1. Prioritate fata de circulatia din sens invers 8211 Acest indicator se monteaza in zonele in care portiunea de drum este ingustata, astfel incat 2 autovehicule (indiferent de categorie) nu au loc sa treaca simultan. De regula, inaintea indicatorului Prioritate fata de circulatia din sens invers se monteaza indicatorul de Drum Ingustat. Soferii care intalnesc acest indicator nu trebuie sa faca nimic special, ei avand prioritata fata de toate celelalte autovehicule care circula din sens invers si care sunt obligate sa cedeze trecerea. 2. Prioritate pentru circulatia din sens invers 8211 Ca si indicatorul Prioritate fata de circulatia din sens invers, si acesta se monteaza pe sectiunile inguste de drum, in care 2 autovehicule care circula din sensuri opuse nu au loc sa treaca simultan. Atunci cand soferii intalnesc acest indicator pe sensul lor de mers, sunt obligati sa cedeze prioritatea pentru toate vehiculele care vin din sens opus, cu conditia ca acest lucru sa nu fie reglementat de un panou complementar, care sa mentioneze carei categorii de vehicule se adreseaza indicatorul principal. 3. Drum cu prioritate 8211 Acest indicator poate fi intalnit in mai multe locuri: in intersectiile din orase (unde de regula este insotit de un panou aditional care arata directia de drum care are prioritate), inaintea intersectiilor cu drumuri fara prioritate, precum si la inceputul sectoarelor de drum in care cei care circula pe directia respectiva au prioritate. Drumurile care se intersecteaza cu un sector de drum care pica sub incidenta indicatorului de prioritate au montate inaintea intersectiei fie semnul de STOP, fie pe cel de Cedeaza Trecerea. 4. Sfarsitul drumului cu prioritate 8211 Indicatorul acesta se monteaza cu 50-100 de metri inainte de o intersectie si are rolul de a informa soferii ca in urmatoarea intersectie pe care o vor parcurge nu vor mai avea prioritatea conferita de indicatorul de Drum cu prioritate. Astfel, in lipsa oricaror alte indicatoare se va aplica prioritatea de dreapta sau se vor asculta eventualele indicatii ale politistilor rutieri. 5. STOP sau Oprire 8211 Indicatorul STOP sau Oprire ii obliga pe toti cei care il intalnesc sa opreasca masina in locul in care au vizibilitatea maxima, dar fara a intra in intersectie, si sa astepte pana ce toate masinile care circula pe drumul cu prioritate sa treaca. Se monteaza cel mai adesea in locurile cu vizibilitate redusa, precum si pe drumurile fara prioritate. 6. Cedeaza trecerea 8211 Atunci cand soferii intalnesc pe sensul de mers acest indicator trebuie sa cedeze prioritatea tuturor vehiculelor care circula pe drumul principal, dar nu sunt obligati sa opreasca masina daca pe drumul principal nu circula vehicule. Se monteaza inaintea intersectiei a unui drum neprioritar cu un drum prioritar. Oferi intotdeauna prioritate sau le mai tai calea altora din cand in cand Comenteaza mai jos